REACȚIE RAPIDĂ | Cum au făcut extremiștii de la AUR, ajutați de „tradiționaliștii” de la PSD, un pas important involuntar către recunoașterea parteneriatului civil

Modificările la legea integrității, prin care partenerii de viață ai politicienilor sunt obligați să depună și ei declarație de avere, nu doar soții sau soțiile acestora, au trecut miercuri de Parlament. După adoptarea amendamentului AUR, susținut de PSD în comisiile de specialitate, partenera de viață a președintelui Nicușor Dan, Mirabela Grădinaru, și-a publicat declarația de avere fără să mai aștepte votul din plen.

Adoptarea acestui amendament a stârnit controverse puternice, unii juriști considerând că este o reglementare excesivă. „Cât timp parteneriatul civil nu e acceptat în România — încălcându-se drepturile omului, aspect stabilit în mai multe hotărâri de către CEDO — nu se pot stabili obligații pentru partenerii/concubinii demnitarilor, căci ei sunt persoane fizice obișnuite și li s-ar încălca dreptul la viața privată”, a scris pe Facebook fostul judecător Cristi Danileț.

Fostul judecător are parțial dreptate. Parteneriatul civil nu este recunoscut în România, dar legea adoptată azi de Parlament, prin care se instituie o obligație „persoanei care are relații asemănătoare acelora dintre soți”, reprezintă un pas important, deși involuntar, tocmai spre recunoașterea parteneriatului civil.

AUR și PSD tocmai au recunoscut prin această lege că există forme de relații sociale în afara căsătoriei și au înțeles să le impună obligații. Foarte bine, este un pas important spre recunoașterea parteneriatului civil. Numai că obligațiilor impuse persoanei „care are relații asemănătoare acelora dintre soți” trebuie să le vină la pachet și recunoașterea drepturilor, altfel nu este constituțional.

Subliniez: auto-intitulați apărători ai familiei tradiționale, extremiștii de la AUR, ajutați de PSD, au făcut prin modificarea legislației integrității un pas important către legalizarea parteneriatului civil. Evident că nu asta a fost intenția lor atunci când au votat amendamentul ca și partenerii de viață ai politicienilor să depună declarație de avere. Ținta era Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, și foarte probabil este avută în vizor și partenera de viață a premierului interimar Ilie Bolojan.

Numai că, în războiul lor politic, cei de la PSD și AUR au oferit fără să vrea încă o piesă de legislație care, adăugată altor decizii CCR și legi deja existente, împinge statul român să recunoască de facto și de jure parteneriatul civil. România este probabil ultimul stat din UE care încă nu recunoaște parteneriatul civil, sub presiunea imensă exercitată de Biserica Ortodoxă, care se teme evident că în acest fel s-ar deschide calea recunoașterii căsătoriilor între persoane de același sex.

Ce modificare s-a votat în Parlament la legea integrității

„Soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți cu Președintele României, cu deputații, cu senatorii, cu prim-ministrul, cu membrii Guvernului prevăzuți la art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, cu șeful Cancelariei Prim-ministrului, cu secretarul general și cu secretarii generali adjuncți ai Guvernului, cu secretarii de stat, cu subsecretarii de stat, precum și cu asimilații acestora din cadrul Guvernului, ministerelor și altor organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, cu consilierii de stat din cadrul Cancelariei Prim-ministrului.”

Autorul acestui amendament care a trecut de Parlament este grupul parlamentar al AUR. Liderul partidului extremist, George Simion, a postat pe Facebook, pe data de 3 august, după votarea amendamentului în comisii, următorul comentariu: „Pe cine deranjează ca și concubinii să depună declarație de avere? Aprindeți lumina! Amendamentul nostru a trecut la vot!”

Alte decizii ale Curții Constituționale care merg spre recunoașterea parteneriatului civil

O serie de decizii CCR se adaugă piesei de legislație adoptate azi de Parlament și indică faptul că statul român face fără să vrea pași către recunoașterea parteneriatului civil, dar încă nu are curajul să adopte o lege în acest sens.

De exemplu, CCR a constatat într-o decizie că excluderea concubinului de la dreptul de a refuza audierea ca martor, deși beneficiază de protecția vieții de familie, creează un tratament juridic nejustificat în raport cu scopul normei procesual-penale. Consecința a fost admiterea excepției și extinderea protecției și pentru persoanele care au stabilit relații asemănătoare celor dintre soți.

În Decizia CCR nr. 562 din 19 septembrie 2017, la paragraful 35, Curtea reține că: „relațiile de concubinaj reprezintă o realitate socială, iar viața de familie este protejată de art. 26 din Constituție și de art. 8 din Convenția europeană a drepturilor omului, independent de existența căsătoriei, atunci când există legături personale efective și stabile”.

Într-o altă decizie din 2016, Curtea arată că dreptul la viață familială nu se confundă cu dreptul la căsătorie, iar noțiunea constituțională de „viață de familie” este mai largă decât cea de căsătorie, putând include și alte forme de conviețuire familială recunoscute în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

La aceste decizii CCR se adaugă multe altele care vizează relațiile părinte-copil, privilegiul testimonial, violența domestică etc. Legea 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice include în noțiunea de „membru de familie” persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți, actuali sau foști parteneri.

De ce este importantă recunoașterea parteneriatului civil

Această formă de relație socială este azi o realitate în România. Sute de mii de cupluri trăiesc azi într-o formă de concubinaj pe care statul român nu o recunoaște când vine vorba de succesiune, vizite la spital etc.

Este rușinos și umilitor pentru un stat membru UE să trăiască încă în mentalitățile secolului trecut și să ignore o realitate socială, pedepsindu-și practic proprii cetățeni, cărora nu le recunoaște drepturi elementare pe care cuplurile necăsătorite ar trebui să le aibă.

Este iarăși profund nedrept și cinic ca același stat să constate prin decizii CCR că viața de familie înseamnă mai mult decât relația soț-soție sau Parlamentul, prin legi, să impună obligații persoanei „care are relații asemănătoare acelora dintre soți”, dar să nu-i recunoască drepturile aferente.

La toate acestea se adaugă ignorarea unor decizii importante ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, care a obligat România încă din 2018 să recunoască, în scopul dreptului de ședere, calitatea de „soț” a partenerului de același sex căsătorit într-un alt stat membru.

Oricât de mare ar fi opoziția forțelor tradiționaliste și ultraconservatoare, realitățile din societatea românească — avem chiar la vârful statului două exemple mari și late care trăiesc într-o formă de parteneriat civil — le obligă să facă pași, chiar și involuntari, înspre modernizarea cadrului legal, chiar dacă el începe cu impunerea de obligații. Totuși, reprezintă un pas înainte și merită încurajați să legifereze la fel de entuziasmați și la capitolul drepturi.