Vestele Galbene, mişcarea socială de amploare din Franţa din anii 2018 şi 2019, şi liceenii organizează o mie de acţiuni comune de protest sâmbătă faţă de creşterea costului vieţii

Vestele Galbene, mişcarea socială de amploare din Franţa din anii 2018 şi 2019, au anunţat pentru ziua de sâmbătă o mie de acţiuni de protest faţă de creşterea costului vieţii, acţiuni prin care îşi propun să ‘recupereze strada’, profitând de valul de furie din rândul liceenilor şi studenţilor pentru a denunţa mai ales inflaţia record cu şase luni înainte de alegerile prezidenţiale, transmite vineri agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

De câteva săptămâni, pe reţelele sociale circulă apeluri ca vestele galbene, ţinutele emblematice ale mişcării născute după venirea la putere a preşedintelui Emmanuel Macron, să fie îmbrăcate din nou, dar chemările au luat amploare în ultimele zile, alimentate de furia liceenilor care cer mai multe resurse pentru educaţie.

Această eventuală ‘convergenţă a luptelor’, temută de autorităţi, intervine pe un fond de puternice tensiuni sociale, alimentate de o inflaţie care a atins 3,1% pe un an în septembrie, cea mai mare de după ianuarie 2024, şi de o scădere a puterii de cumpărare într-o ţară supraîndatorată şi supravegheată atent de pieţele financiare.

Dintr-un punct de vedere politic, partidul stângii radicale, La France insoumise (Franţa Nesupusă, LFI), cheamă de mai multe săptămâni la această ‘convergenţă’, de care speră să poată beneficia. Deocamdată, cea care conduce în sondaje înainte de prezidenţiale este Marine Le Pen, candidata extremei drepte.

Joi, principalele organizaţii de tineret active de la mijlocul lunii septembrie pentru condiţii mai bune de învăţare şi contra platformei de acces în învăţământul superior Parcoursup au chemat la extinderea mobilizării.

Un apel intitulat ‘jaunes et jeunes’ (‘galbeni şi tineri’) îndeamnă ‘Vestele Galbene, Gen Z, Indignaţii, ţăranii, pompierii, muncitorii, profesorii, cadrele medicale, apărătorii mediului, locuitorii din cartiere, pensionarii’ la o convergenţă a revendicărilor lor.

Creşterea costului vieţii, în special al carburanţilor, îngheţarea alocaţiilor şi a salariilor în proiectul de buget, represiunea exercitată de poliţie, critica unei democraţii în care ‘votăm din cinci în cinci ani, şi pe care, în restul timpului, ar trebui să o închidem’, deficitul de profesori, respingerea Parcoursup, închiderea unor servicii publice, denunţarea capitalismului exploatator – lista revendicărilor din acest apel tinde să înglobeze toate motivele de furie.

Pentru ziua de sâmbătă este prevăzut un mix de manifestaţii şi blocaje în oraşe, baraje filtrante, adunări în sensuri giratorii, pe poduri, la benzinării, în gări, la depozite petroliere. O hartă comună înregistra joi dimineaţă peste 1.000 de acţiuni în toată Franţa.

Autorităţile, care se aşteaptă la mişcări sociale până la alegerile prezidenţiale din primăvară, remarcă acest caracter foarte heteroclit al mobilizării, dar mizează pe o prezenţă mai redusă a tinerilor din cauza începerii vacanţei şcolare.

Toate împrejurimile instituţiilor sensibile (preşedinţia, guvernul, parlamentul etc.) ar urma să facă obiectul interdicţiei de a manifesta.

În opinia cercetătorului Paolo Stuppia, coautor al lucrării ‘Géopolitique de la jeunesse’, ‘dinamica de policriză în care o parte a tinerilor şcolarizaţi se simt prinşi’ – schimbare climatică, precaritate, dificultăţi de intrare pe piaţa muncii, teamă de venirea extremei drepte la putere – ‘poate justifica o joncţiune cu revendicările mai generale’.

‘Răspunsul poliţiei poate astfel să creeze punţi’ între liceeni şi Vestele Galbene, care s-au confruntat cu o ‘represiune foarte puternică’, atrage el atenţia.