Omenirea ar fi dat peste cap următoarea eră glaciară prin arderea combustibililor fosili. Avertismentul cercetătorilor: Nu este un motiv de sărbătoare

Activitatea umană ar fi întrerupt procesul care putea marca începutul unei noi ere glaciare, prin încălzirea planetei provocată de emisiile de gaze cu efect de seră. O cercetare recentă, publicată în revista Science, arată că o calotă glaciară din Arctica canadiană a început să se extindă în urmă cu aproximativ 2.000 de ani, însă tendința s-a inversat brusc în jurul anului 1960, pe fondul creșterii temperaturilor.

Descoperirea oferă indicii despre amploarea cu care oamenii au modificat sistemele naturale ale Pământului. Cercetătorii avertizează însă că rezultatele nu înseamnă că încălzirea globală a salvat omenirea de o eră glaciară, ci că activitatea umană a perturbat mecanisme climatice care funcționează pe perioade foarte lungi, notează CNN.

O calotă glaciară, martor al schimbărilor climatice

În urmă cu aproximativ 20.000 de ani, uriașa calotă glaciară Laurentide acoperea teritorii întinse din America de Nord, de la regiunea arctică până în sud, în zona actualului stat american Illinois. În unele locuri, stratul de gheață atingea o grosime de până la trei kilometri.

Astăzi, din această întindere glaciară a mai rămas calota Barnes, situată pe insula Baffin, în teritoriul canadian Nunavut. Aceasta are o suprafață comparabilă cu cea a statului american Delaware și a oferit cercetătorilor indicii importante despre evoluția gheții de-a lungul mileniilor.

Potrivit studiului, calota glaciară a atins dimensiunea minimă în urmă cu aproximativ 3.000 de ani, după care a început să se extindă din nou, în urmă cu circa 2.000 de ani, pe fondul răcirii temperaturilor.

Autorii cercetării consideră că această creștere ar putea marca începutul unei noi perioade glaciare. Procesul nu a continuat însă în ritmul așteptat. În jurul anului 1960, calota a început să se retragă, în contextul încălzirii accelerate provocate de activitatea umană.

„Abia începea, totul era normal, următoarea glaciațiune era pe cale să se întâmple, și totuși s-a oprit”, a declarat Nicolás Young, geochimist la Observatorul Pământului Lamont-Doherty din cadrul Universității Columbia și unul dintre autorii studiului.

Potrivit cercetătorului, acumularea gazelor cu efect de seră în atmosferă a contracarat mecanismele naturale care favorizau răcirea regiunii.

Cum au reconstituit oamenii de știință trecutul gheții

Pentru a înțelege cum a evoluat calota glaciară, echipa de cercetare a analizat mușchi morți, păstrați în apropierea marginii gheții, precum și roci din zonele învecinate.

Calota Barnes are o particularitate importantă: gheața este înghețată de roca de bază și nu alunecă peste aceasta. În consecință, plantele acoperite de gheață au putut fi conservate, oferind indicii despre perioadele în care terenul era expus.

Cercetătorii au colectat mușchi și au determinat, prin datare, când aceștia erau încă vii. Au analizat și izotopi radioactivi din roci, care permit estimarea perioadei în care suprafețele au fost expuse la aer și radiația cosmică.

Prin combinarea acestor metode, oamenii de știință au reconstituit momentele în care calota glaciară s-a retras și apoi a avansat din nou.

Meredith Kelly, profesoară de științe ale Pământului la Dartmouth College, care nu a participat la studiu, a apreciat că metodele folosite oferă o imagine clară asupra evoluției calotei. Ea a atras însă atenția că o comparație cu ghețarii din alte regiuni, care ar fi avansat în aceeași perioadă, ar putea ajuta la înțelegerea mecanismelor climatice implicate.

A început cu adevărat o nouă eră glaciară?

Interpretarea rezultatelor este contestată de unii specialiști. Andrey Ganopolski, fizician la Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic, a explicat că există numeroase studii privind posibilitatea ca emisiile de carbon să întârzie următoarea eră glaciară.

Totuși, modelele climatice, inclusiv cercetări realizate de Ganopolski și colaboratorii săi, indică faptul că următoarea glaciațiune nu ar fi fost așteptată decât peste aproximativ 50.000 de ani, chiar și în absența încălzirii globale.

Din această perspectivă, extinderea calotei Barnes nu este suficientă pentru a demonstra că un nou ciclu glaciar începuse deja și a fost ulterior întrerupt.

Nicolás Young și coautorii săi au o interpretare diferită. Ei susțin că începutul unui ciclu glaciar nu presupune formarea imediată a unor calote uriașe, capabile să acopere regiuni vaste. În opinia lor, primele semne ale regenerării gheții pot fi considerate începutul procesului, chiar dacă acesta nu ajunge ulterior la amploarea unei ere glaciare mature.

Prin urmare, concluzia studiului rămâne deschisă dezbaterii științifice. Datele oferă dovezi despre evoluția calotei Barnes, dar semnificația lor pentru întregul sistem climatic al planetei necesită cercetări suplimentare.

Ce legătură are studiul cu controversa din anii 1970

Cercetarea readuce în atenție și dezbaterile din anii 1970, când unii oameni de știință avertizau că lumea ar putea intra într-o nouă perioadă de răcire. Subiectul a fost preluat atunci de mass-media, inclusiv de revista Newsweek, care a publicat un articol devenit celebru, intitulat „The Cooling World”.

Articolul avertiza asupra riscurilor pe care răcirea planetei le-ar putea avea asupra producției de alimente. În deceniile următoare, episodul a fost invocat frecvent de scepticii schimbărilor climatice pentru a susține că oamenii de știință ar fi făcut predicții greșite despre evoluția temperaturilor.

Young consideră că noile rezultate oferă un context suplimentar pentru acele dezbateri. În interpretarea sa, procesul de regenerare a gheții ar fi început într-adevăr, însă a fost ulterior contracarat de încălzirea provocată de activitatea umană.

Această interpretare nu înseamnă însă că toate avertismentele formulate în anii 1970 au fost corecte sau că oamenii de știință anticipaseră consensual o eră glaciară iminentă. Cercetarea actuală analizează evoluția unei calote glaciare și posibila sa semnificație climatică, nu validează în bloc predicțiile făcute în acea perioadă.

De ce nu este un motiv de sărbătoare

Autorii studiului avertizează că rezultatele nu trebuie interpretate ca o dovadă că încălzirea globală a adus un beneficiu omenirii prin oprirea unei ere glaciare.

Chiar dacă procesul de extindere a gheții ar fi continuat, ar fi fost nevoie de mii de ani până când calota ar fi ajuns la dimensiuni suficient de mari pentru a produce schimbări majore în viața de zi cu zi a oamenilor.

În schimb, emisiile de gaze cu efect de seră au modificat deja echilibrul climatic al planetei, contribuind la creșterea temperaturilor și la retragerea ghețarilor.

Potrivit lui Young, consecințele ar putea merge dincolo de întreruperea procesului observat în Arctica canadiană. Activitatea umană ar putea amâna pentru o perioadă foarte lungă și posibilitatea apariției unor viitoare glaciațiuni.

Descoperirea scoate astfel în evidență un paradox: oamenii au ajuns să influențeze mecanisme climatice care, în mod natural, se desfășoară pe mii sau zeci de mii de ani. Nu este vorba despre faptul că planeta ar fi devenit mai sigură, ci despre amploarea schimbărilor pe care activitatea umană le poate provoca într-un sistem natural complex.