Praga, 1964 și 1975: două documente, un militar român și o istorie uitată

de Dr. Adrian Leonard Mociulschi

3 Noiembrie, Ziua Vânătorilor de Munte, oferă prilejul unei priviri asupra unui capitol mai puțin cunoscut al istoriei militare românești. Arhivele mai păstrează uneori surprize. La aproape opt decenii de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, documente oficiale mai puțin cunoscute readuc în atenție un episod al participării Armatei Române la eliberarea Cehoslovaciei.

După 23 august 1944, Vânătorii de Munte au participat la ofensiva Armatei Române din Ungaria, în cadrul operațiunilor desfășurate pentru eliberarea teritoriilor ocupate de naziști și continuarea campaniei spre Europa Centrală. După eliberarea nord-vestului României, Divizia 3 Munte și-a continuat înaintarea dincolo de frontieră, remarcându-se în luptele desfășurate în Munții Bükk în toamna anului 1944.

Campania nu s-a încheiat însă în Ungaria. În lunile următoare, trupele române au continuat lupta pe teritoriul fostei Cehoslovacii, participând la unele dintre cele mai dificile operațiuni ale ultimei faze a războiului. Luptele din masivul Javorina și înaintarea spre Praga au rămas printre episoadele memorabile ale participării românești la ultimele luni ale războiului din Europa.

Una dintre mărturiile documentare ale modului în care această campanie a fost rememorată după război a fost emisă la 29 august 1964. Cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la Insurecția Națională Slovacă (Slovenské národné povstanie), Cehoslovacia acorda o Medalie Comemorativă unui general român care participase la operațiunile desfășurate pe teritoriul său. Textul brevetului menționa acordarea distincției „în amintirea luptei împotriva fascismului” (na pamiatku boja proti fašizmu), formulare caracteristică memoriei oficiale a războiului în perioada postbelică.

Brevetul a fost eliberat pe numele generalului-locotenent Leonard Mociulschi, comandantul Diviziei 3 Munte în timpul campaniei din Europa Centrală desfășurate în anii 1944-1945, așa cum rezultă din înscris.

O nouă recunoaștere avea să urmeze la 8 mai 1975, când Uniunea Cehoslovacă a Luptătorilor Antifasciști (Československý svaz protifašistických bojovníků) i-a acordat Insigna de Onoare (Čestný odznak). Documentul, emis la Praga cu ocazia aniversării a 30 de ani de la victoria asupra Germaniei naziste, reprezintă o nouă mărturie a modului în care contribuția militarilor români la eliberarea Cehoslovaciei era evocată în epocă.

Dincolo de numele înscris pe documente, ele reflectă modul în care campania din Europa Centrală a rămas prezentă în memoria publică postbelică și în formele oficiale de recunoaștere acordate de statele a căror eliberare a fost susținută și prin sacrificiul militarilor români în anii 1944-1945.

Uneori, istoria uită. Arhivele, însă, își amintesc.