Japonia plătește medicii ca să nu prescrie inutil antibiotice / Utilizarea antibioticelor cu spectru larg a scăzut cu aproape 24%

Japonia a reușit să reducă semnificativ utilizarea inutilă a antibioticelor printr-o măsură simplă: medicii primesc un stimulent financiar dacă aleg să nu prescrie antibiotice copiilor cu infecții virale, atunci când acestea nu sunt necesare, scrie Mediafax.

Potrivit unei analize publicate în revista științifică JAMA Network Open și prezentată de Live Science, programul introdus în Japonia în 2018 oferă medicilor aproximativ 800 de yeni (aproximativ 5 dolari) pentru consultațiile în care le explică părinților de ce antibioticele nu sunt indicate și recomandă monitorizarea evoluției copilului.

Este vorba despre afecțiuni frecvent cauzate de virusuri, precum răcelile și gastroenteritele, pentru care antibioticele nu au efect.

Cercetătorii au analizat milioane de consultații medicale și au constatat că, în primul an de la introducerea programului, clinicile eligibile au redus utilizarea totală a antibioticelor cu 17,8%. Pe parcursul a patru ani, consumul total de antibiotice a fost cu aproximativ 20% mai mic decât în unitățile medicale care nu participau la program, iar utilizarea antibioticelor cu spectru larg a scăzut cu aproape 24%.

Reducerea prescrierii antibioticelor nu a fost însoțită de o creștere a spitalizărilor sau de alte efecte adverse asupra pacienților.

Una dintre cele mai mari amenințări pentru sănătatea publică la nivel mondial este apariția bacteriilor rezistente la tratament, favorizată de utilizarea excesivă și nejustificată a antibioticelor. Comunitatea medicală explică de mult timp că antibioticele sunt ineficiente împotriva infecțiilor virale, însă utilizarea lor nejustificată rămâne o problemă.

Experiența Japoniei arată că stimulentele financiare bine concepute pot schimba comportamentul medicilor și pot reduce prescrierea inutilă a antibioticelor fără să compromită îngrijirea pacienților.

Rezultatele au stârnit interes și în Statele Unite, unde specialiștii analizează dacă un model similar ar putea contribui la combaterea rezistenței la antibiotice și la reducerea utilizării excesive a acestor medicamente.