Ipoteză incendiară: Putin ar putea cere revenirea NATO la nivelul din 1997, totul în negocierile de pace pe Ucraina

Rusia va încerca să folosească o nouă rundă de negocieri de pace privind războiul din Ucraina pentru a obține concesii care ar slăbi apărarea NATO, scrie The Telegraph, pe baza unor surse diplomatice.

Negocierile, un pretext

Yury Ushakov, reprezentantul Kremlinului pentru politica externă, a spus că Europa ar trebui inclusă în discuțiile dintre oficialii ruși, ucraineni și americani, deoarece continentul ar fi crucial pentru ajungerea la un acord.

Totuși, surse diplomatice au declarat pentru The Telegraph că motivul Rusiei de a include țări europene este să folosească următoarea rundă de negocieri pentru a obține concesii privind extinderea NATO, pe care Vladimir Putin a numit-o cauza principală a războiului.

Kremlinul a sugerat anterior că Putin ar putea fi dispus să facă compromisuri pe alte probleme dacă principalele sale cereri ar fi îndeplinite, "practic deposedarea Ucrainei de suveranitate și forțarea NATO să-și reducă creșterea spre est", scrie publicația.

Putin vrea varianta NATO din 1997

„Putin probabil va cere ca prezența NATO în Europa să fie redusă la nivelul din 1997, înainte ca fostele țări din blocul estic să înceapă să adere la alianță”, scrie publicația, citând surse diplomatice. E greu însă de crezut la momentul la care a fost publicat acest articol că un astfel de scenariu ar fi și posibil în realitate.

Acest lucru, se menționează, "ar însemna o posibilă retragere a trupelor NATO din Polonia, Estonia, Letonia și Lituania, precum și din Finlanda, care s-a alăturat alianței în 2023. Toate cele cinci țări au graniță cu Rusia."

Săptămâna trecută, Rusia a fost de acord să organizeze discuții tehnice trilaterale la Abu Dhabi luna viitoare, după o pauză îndelungată în negocierile mediate de SUA.

Într-un interviu acordat presei de stat, Ushakov a spus că nu se aștepta la progrese semnificative la întâlnire, numind-o o "încercare".

Momentul 1997

România a aderat la NATO în anul 2004, la data de 29 martie 2004.

În 1997, NATO era o alianță militară formată din 16 state, aflată în proces de redefinire a rolului său după încheierea Războiului Rece și de extindere către Europa Centrală și de Est.

La summitul de la Madrid, Alianța a invitat Polonia, Ungaria și Republica Cehă să înceapă negocierile de aderare, în timp ce România, deși își declarase ferm orientarea euroatlantică, nu a fost inclusă în primul val de extindere.

Țara se afla atunci într-o etapă dificilă de tranziție politică și economică, sub conducerea președintelui Emil Constantinescu și a premierului Victor Ciorbea, încercând să consolideze instituțiile democratice, să reformeze economia și să modernizeze armata în conformitate cu standardele occidentale.

Deși progresele democratice și apropierea de Occident erau vizibile, dificultățile economice și nevoia de reforme instituționale și militare au făcut ca integrarea să necesite mai mulți ani de pregătire. România a continuat însă cooperarea cu NATO prin Parteneriatul pentru Pace, iar eforturile de integrare euroatlantică au culminat cu aderarea oficială la Alianță, la 29 martie 2004.