VIDEO Vechi de 200 de ani, cel mai frumos castel baroc din România şi-a redeschis porţile

După aproape trei ani în care ecoul uneltelor de şantier a dominat saloanele aristocratice, Castelul Teleki din Gorneşti, considerat cel mai frumos monument baroc din România, şi-a redeschis, sâmbătă, porţile, în cadru festiv.

Perla arhitecturală transilvăneană, ridicată între anii 1772 şi 1803, a fost salvată printr-o restaurare capitală de 4,6 milioane de euro, finanţată prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în cadrul programului "România Atractivă".

Şantierul a fost o cursă contracronometru pentru specialişti, care, într-un efort uriaş de echipă, ingineri şi restauratori de picturi murale, tâmplărie şi piatră au readus strălucirea ansamblului istoric, în ciuda unor momente de cumpănă care au testat rezistenţa structurii, potrivit Agerpres.

Inginerul constructor Zsolt Nagy, care cunoaşte fiecare piatră a edificiului, a descris presiunea tehnică a acestui proiect monumental.

"Provocări au fost. Realizarea acestui turn cu schele ca să ajungi acolo sus să pui paratrăsnetul, după aceea să montezi nişte bazine care erau aşa de mari încât chiar şi transportul era o provocare să le aduci aici. După aceea am avut o porţiune de zid care a căzut, bine că nu a fost nimeni acolo în cursul execuţiei, şi aşa mai departe. E o fericire pentru mine că am terminat şi că a ieşit aşa de frumos. E cel mai frumos castel baroc din România", a spus Zsolt Nagy.

Una dintre cele mai spectaculoase realizări ale proiectului o reprezintă restaurarea decoraţiunilor interioare. În timpul lucrărilor, experţii au descoperit şi scos la lumină picturi murale excepţionale, care recreează atmosfera curţilor nobiliare europene.

Restauratorul Denes Molnar dezvăluie secretele din vechiul birou al contelui

"Este o decoraţie tipică acelei perioade, deci vorbim despre un baroc târziu, care la noi practic se întrepătrunde cu rococo, cu clasicismul. Castelele au fost decorate cu tapeturi în general şi, acestea fiind foarte scumpe, s-a făcut pictură în acel stil. S-a făcut acea decoraţie care aparent este de piatră de marmură, dar de fapt este pictată cu ulei. Trebuie să ştiţi că aproximativ 30% s-a păstrat din pictură, dar s-a putut reconstrui şi practic vedem acel ambient tipic perioadei", a arătat Denes Molnar.

Proprietarul castelului, contele Kálmán Teleki, s-a declarat extrem de mulţumit de calitatea lucrărilor efectuate de echipa de restauratori şi a ghidat primul grup de turişti chiar la redeschiderea porţilor.

"Sunt foarte mulţumit de ce s-a făcut. Evident, sunt unele probleme, fiecare construcţie are problemele ei, dar, în general, trebuie să recunosc că societatea care a lucrat aici a fost foarte, foarte bine organizată. Castelul va fi deschis şi vor putea veni cât mai mulţi să vadă ce s-a realizat. Vor constata că Europa nu este un lucru atât de negru pe cât gândesc unii că ar fi, pentru că aceste castele au fost realizate din banii contribuabililor europeni", a declarat Kálmán Teleki.

Cu ocazia restaurării s-a intervenit la acoperiş, care este nou, la fel şi sistemul de încălzire, sistemul electric, de apă şi canalizare, iar pentru partea de structură s-a optat strict pentru tehnici tradiţionale de restaurare, nu pe materiale moderne invazive.

"Unde am putut să păstrăm - de exemplu noi avem uşi foarte frumoase din stejar, avem părţi din parchet care au rămas - am păstrat toate elementele originale, nu am pus beton înăuntru, am restaurat şi am păstrat. Mă gândesc că toate astea sunt un pas foarte mare înainte şi eu mă gândesc că încă 50 de ani o să trăiască acest castel", a arătat proprietarul monumentului.

Contele le-a spus turiştilor că pentru amenajările interioare în sprijinul său au venit o serie de familii din Belgia şi Franţa, care au donat piese de mobilier de epocă, care vor constitui colecţia muzeului ce urmează să fie amenajat aici.

"Pe partea de dotări, de mobilier, de piese la interior nu avem fonduri. Noi aveam deja o colecţie de mobilier, dar o să facem un pic mai mare partea muzeală. Am reuşit să primim cadou mai multă mobilă, destul de interesantă, de la prietenii mei din Belgia, din Franţa. Aşa că, parţial, sunt deja aici, parţial sunt încă în Belgia şi toate astea o să vină şi o să amenajăm acele piese de muzeu. Va fi un muzeu şi, în plus, mai avem un parteneriat cu o asociaţie care o să facă un muzeu special la noi, care o să vorbească în mare parte de evoluţia clasei noastre sociale, a aristocraţiei în perioada istorică", a subliniat Kálmán Teleki.

Stilul arhitectural specific

El a explicat că stilul arhitectural specific al Castelului Teleki din Gorneşti se numeşte Grassalkovich sau barocul de tip Grassalkovich, o variaţie regională unică a barocului târziu central-european, numit astfel după arhitectul şi nobilul Anton Grassalkovich. El a impus acest model arhitectural în secolul al XVIII-lea, iniţial prin construcţia palatului său de la Gödöllő (Ungaria), care are anumite caracteristici: forma de "U" sau "E".

"Clădirile au o simetrie perfectă, cu un corp central proeminent şi aripi laterale care delimitează o curte de onoare. În plus, au pavilionul central masiv, fiind de rezistenţă a faţadei, fiind adesea decorat cu o cupolă elegantă, cum este cea în formă de bulb sau de clopot, care adăposteşte marea sală de recepţie la etaj. Stilul combină elemente decorative dinamice de baroc târziu, detalii florale de rococo şi linii exterioare geometrice preluate din clasicism. Datorită succesului acestui proiect, aristocraţia a copiat masiv modelul, iar în Ungaria - cel mai faimos exemplu este Palatul Regal din Gödöllő şi Castelul Nagytétény din Budapesta. În Serbia, cel mai reprezentativ este Castelul Kapetanovo sau Palatul de la Hatas, care păstrează elemente simetrice şi proporţii specifice acestui tip de baroc rezidenţial", a precizat Teleki.

Sala mare sau salonul de recepţie de la etaj, povesteşte contele, este cea mai reprezentativă şi spectaculoasă încăpere a castelului, fiind situată exact sub cupola centrală a pavilionului principal. Deşi interiorul a fost grav afectat de jafurile de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, această sală festivă şi-a păstrat câteva elemente originale, de o valoare inestimabilă, cum ar fi tencuiala şi pictura originală, două sobe din porţelan, şemineul alb şi cele trei candelabre de sticlă.

În plus, s-a păstrat şi blazonul familiei Teleki, un element heraldic de mari dimensiuni, încrustat deasupra uşilor de la intrare şi în zona balconului, care oferă deschidere către curtea de onoare.

În momentul naţionalizării formale din anul 1949, le-a spus contele turiştilor, în castelul de la Gorneşti locuia contele Mihály Teleki, tatăl său, împreună cu familia lui. Acesta făcea parte din ramura Szék a familiei nobiliare Teleki, descendentă direct din cel mai mic fiu al cancelarului Mihály Teleki - Sándor.

Actualul proprietar, fiul cel mai mic al contelui Mihály Teleki

"În septembrie 1944, familia s-a refugiat temporar în Ungaria din cauza apropierii trupelor sovietice, dar a revenit la Gorneşti în primăvara anului 1945, găsind castelul complet jefuit de mobilier şi cărţi. Aici au stat trupe germane, iar apoi sovietice, aceştia din urmă ţinând caii la parter. (...) Apoi, când regimul comunist a confiscat castelul, împreună cu familia mea ne-am mutat şi am locuit aproape două decenii într-un subsol insalubru, cu doar două camere, din Târgu Mureş", a precizat Kálmán Teleki.

Contele a condus grupul şi în parcul dendrologic al castelului, care a fost amenajat iniţial la începutul secolului al XIX-lea ca o grădină peisagistică în stil englezesc, unde se găsesc mai multe exemplare de arbori rari şi seculari de o valoare botanică deosebită.

"Piesa de rezistenţă a parcului, a arătat Teleki, este un exemplar magnific de Ginkgo Biloba, care are o vârstă estimată la peste 250 de ani. Acesta a fost plantat în jurul anului 1800 de contele József Teleki al II-lea, după o călătorie de documentare prin marile grădini din Anglia. I se spune 'The Gold Tree', fiindcă toamna oferă un spectacol vizual unic, acoperind solul cu un covor dens de frunze aurii", a arătat contele.

În total, parcul găzduieşte în jur de 24 de exemplare din această specie rară, precum şi cedri de mlaştină, platani seculari, stejari bătrâni, castani, frasini, salcâmi, mesteceni şi nuci, parcul fiind faimos şi pentru cele 11 statui alegorice din piatră.

Pe lângă arhitectura impresionantă, castelul devine şi un adăpost al memoriei afective a comunităţii. Patru camere ale edificiului au fost puse la dispoziţie de proprietar pentru a găzdui o colecţie impresionantă de costume populare, broderii şi obiecte artizanale, adunate de o viaţă întreagă de o fostă profesoară din zonă.

Mária Erzsébet Matei, profesoară de canto, reprezentantă a cercului de broderie din Gorneşti, şi-a prezentat comorile, pe care le-a achiziţionat mulţi ani la rând.

"Sunt sute de piese, numai din port popular avem vreo 25 din toate regiunile, avem şi românesc, şi brâu, şi ţigăneşti, avem din Bucovina, Suceava. Majoritatea sunt vechi, dar de exemplu din Gorneşti portul popular l-am refăcut după o fotografie ce a fost făcută în 1906. Să vă uitaţi cât de frumoase şi cât de migălos şi frumos au lucrat bunicii noştri fără lampă, fără electricitate, fără lupă, că noi de exemplu brodăm cu lupă că nu vedem, vezi Doamne, în schimb bunica a făcut nişte broderii, dantele fără lupă. Expoziţia va sta aici cât timp contele ne dă voie", a arătat Mária Erzsébet Matei.

Ziua redeschiderii transformă domeniul Teleki într-un hub cultural viu

Publicul a fost invitat la tururi ghidate gratuite în limbile română şi maghiară, ateliere de creaţie pentru cei mici şi un spectacol nonverbal de teatru de păpuşi susţinut de artiştii Bonczidai Dezső şi Szabó Dániel.

După-amiază, specialişti precum Csilla Hegedűs, Fundaţia Transylvania Trust, şi arheologul Bulcsú Ötvös Koppány, secretar de stat în Ministerul Culturii, vor dezbate viitorul turismului cultural în cadrul mesei rotunde "Patrimoniu viu - castele, turism şi comunitate".

Ziua se va încheia pe acordurile pianistului Tibor Cári, acompaniat de momente coregrafice de excepţie, marcând simbolic renaşterea unui monument care refuză să devină trecut.