Val de plecări în Justiție, în plin conflict cu Guvernul: ÎCCJ rămâne fără patru judecători, iar instanțele pierd magistrați care au judecat unele dintre cele mai importante dosare din România

În timp ce Guvernul și sistemul judiciar se confruntă într-unul dintre cele mai tensionate conflicte instituționale din ultimii ani, sistemul pierde aproape simultan un valv de magistrați cu experiență, inclusiv patru judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție. Printre cei care ies din magistratură se află judecători care au făcut parte din completuri ce au soluționat unele dintre cele mai importante dosare de corupție din România, au pronunțat decizii cu impact asupra practicii judiciare sau au ocupat funcții-cheie în instanțe din țară și chiar la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Coincidența de calendar este greu de trecut cu vederea. În aceeași perioadă în care Guvernul contestă la Curtea Constituțională hotărârea prin care Înalta Curte l-a obligat să achite aproape 4,8 miliarde de lei reprezentând drepturi salariale restante ale magistraților, iar Executivul acuză instanța supremă că și-ar fi depășit atribuțiile constituționale, președintele României semnează decretele de pensionare pentru un nou val de judecători.

Deși procedurile de pensionare au fost declanșate înainte ca relațiile dintre Guvern și sistemul judiciar să se tensioneze, coincidența de calendar este greu de ignorat. Exact în perioada în care Executivul și Înalta Curte se confruntă pe tema drepturilor salariale ale magistraților, instanțele rămân fără o parte dintre cei mai experimentați judecători.

Iar lista nu cuprinde doar nume aflate la final de carieră. Sunt magistrați care au judecat unele dintre cele mai cunoscute dosare de corupție din România, au pronunțat hotărâri care au influențat jurisprudența și au ocupat funcții importante în sistemul judiciar.

Conflictul dintre Guvern și Înalta Curte a ajuns într-un punct fără precedent

Contextul în care au loc aceste pensionări este unul rar întâlnit.

Guvernul a sesizat Curtea Constituțională, susținând că Înalta Curte de Casație și Justiție și-ar fi depășit atribuțiile după ce Curtea de Apel București a obligat Executivul și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile necesare pentru plata unor drepturi salariale restante către magistrați.

Premierul interimar Ilie Bolojan a susținut că instanțele nu pot obliga Guvernul să opereze rectificări bugetare, deoarece elaborarea și executarea bugetului reprezintă atribuții exclusive ale puterii executive și legislative.

De cealaltă parte, Înalta Curte a argumentat că este vorba despre executarea unor hotărâri judecătorești definitive și despre respectarea unor drepturi deja recunoscute de instanțe, apreciind că refuzul plății afectează independența Justiției și dreptul de proprietate al magistraților.

Miza financiară nu este deloc una simbolică. Potrivit datelor prezentate de Guvern, plata acestor diferențe salariale ar presupune aproximativ 4,8 miliarde de lei, sumă care a devenit unul dintre principalele puncte de dispută dintre Executiv și sistemul judiciar.

Înalta Curte pierde patru judecători aproape simultan

Dintre cei patru judecători ai Înaltei Curți, cele mai cunoscute nume sunt Oana Burnel și Simona-Elena Cîrnaru, ambele de la Secția penală. Cele două au făcut parte, alături de judecătoarea Rodica Aida Popa, din completul care a soluționat în ultimii ani unele dintre cele mai importante dosare de corupție ajunse pe masa instanței supreme. În presa juridică, acest complet a fost supranumit de publicația Lumea Justiției „Trioul negru”, etichetă folosită în contextul criticilor formulate la adresa unor hotărâri pronunțate în cauze cu miză publică.

Completul a judecat dosare privind foști miniștri, parlamentari și oameni de afaceri și s-a aflat în centrul dezbaterilor generate de aplicarea deciziilor Curții Constituționale și ale Curții de Justiție a Uniunii Europene privind prescripția răspunderii penale. Printre cauzele intens mediatizate în care cele două judecătoare au făcut parte din complet se numără dosarul fostei deputate Andreea Cosma, în care Înalta Curte a sesizat CJUE cu privire la efectele prescripției, dar și dosarul în care au fost judecați foști directori ai grupului RCS & RDS (Digi), complet din care Oana Burnel și Simona-Elena Cîrnaru au fost ulterior recuzate.

Oana Burnel, judecătoarea care a făcut parte din completuri ce au influențat marile dosare de corupție

Dintre numele care părăsesc Înalta Curte, Oana Burnel este, probabil, unul dintre cele mai cunoscute.

Judecător al Secției penale, aceasta a făcut parte din completuri care au soluționat cauze de mare corupție și dosare urmărite atent de opinia publică. În ultimii ani, numele său a apărut constant în dezbaterile privind efectele deciziilor Curții Constituționale și ale Curții de Justiție a Uniunii Europene asupra dosarelor aflate pe rolul instanțelor române.

Împreună cu judecătoarele Rodica Aida Popa și Simona-Elena Cîrnaru, Oana Burnel a făcut parte din completul care a analizat inclusiv efectele jurisprudenței europene în materia prescripției răspunderii penale, într-o perioadă în care zeci de dosare de corupție riscau să înceteze ca urmare a intervenirii termenelor de prescripție.

Activitatea completului a generat numeroase dezbateri în spațiul public, soluțiile pronunțate fiind analizate atât din perspectiva raportului dintre dreptul european și deciziile Curții Constituționale, cât și a impactului asupra marilor dosare penale.

Pe lângă activitatea din completurile de judecată, Oana Burnel a făcut parte și din completuri pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, contribuind la unificarea practicii judiciare.

Simona-Elena Cîrnaru, unul dintre judecătorii cu experiență ai Secției penale

Alături de Oana Burnel se pensionează și Simona-Elena Cîrnaru, magistrat al aceleiași secții.

Și ea a făcut parte din completuri care au judecat dosare DNA, cauze complexe de criminalitate economico-financiară și litigii penale cu impact public.

Simona Elena Cîrnaru era judecător la ÎCCJ din 2015, când a promovat de la Curtea de Apel București. A făcut parte din completul care a dat primele pedepse în dosarul Microsoft I, în care au fost condamnați Gheorghe Ștefan, Nicolae Dumitru, Gabriel Sandu și Dorin Cocoș. Cirnaru este judecătoarea care a scris mai multe articole în care argumenta de ce este necesară aplicarea globală, "în integrum", pentru legea penală mai favorabilă. Potrivit luju.ro, pe baza explicațiilor și argumentelor aduse de judecătoarea Simona Elena Cirnaru și-au motivat judecătoarele Anca Alexandrescu și Codruța Strîmb condamnările date lotului din dosarul "Transferurilor". Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a ÎCCJ a decis că soluția din dosarul "Transferurilor" este nelegală, întrucât singură interpretare valida în ce privește aplicarea legii penale mai favorabile în cazul prescripției este instiutia autonomă, nu aplicarea globală.

Cîrnaru a făcut parte și din completul de judecători care l-a condamnat, în primă instanță, pe fostul ministru Darius Vâlcov la 8 ani de închisoare cu executare, alături de judecătoarele Livia Cerbu și Maricela Cobzariu. Darius Vâlcov a fost eliberat recent din închisoare.

În ultimii ani, numele său a fost asociat acelorași dezbateri privind modul în care instanțele trebuie să aplice deciziile Curții Constituționale și ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, într-un context în care practica judiciară a fost nevoită să răspundă unor schimbări legislative și jurisprudențiale fără precedent.

Experiența acumulată în Secția penală face ca plecarea simultană a celor două judecătoare să fie una dintre cele mai importante modificări produse la nivelul instanței supreme în ultimii ani.

Simona-Lala Cristescu, aproape două decenii la instanța supremă

Spre deosebire de colegii din Secția penală, Simona-Lala Cristescu și-a desfășurat activitatea în cadrul Secției I civile a Înaltei Curți.

De-a lungul carierei, a făcut parte din numeroase completuri care au soluționat litigii civile complexe și a participat la pronunțarea unor hotărâri menite să unifice practica instanțelor din întreaga țară.

Numele său apare în completuri pentru recursuri în interesul legii și hotărâri prealabile, mecanisme prin care Înalta Curte stabilește interpretarea unitară a legislației atunci când instanțele pronunță soluții diferite.

Deși activitatea judecătorilor din secțiile civile este mai puțin vizibilă pentru publicul larg decât cea a colegilor din penal, impactul asupra sistemului este major. Multe dintre deciziile pronunțate de aceste completuri stabilesc modul în care legea este aplicată ulterior de toate instanțele din România.

Rodica Zaharia, unul dintre judecătorii cu experiență ai Secției a II-a civile

Rodica Zaharia își încheie, la rândul său, activitatea la Înalta Curte după o carieră desfășurată în principal în cadrul Secției a II-a civile.

A participat la soluționarea unor litigii comerciale și civile complexe și a făcut parte din completuri de cinci judecători, precum și din completuri pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Activitatea sa a fost concentrată în zona litigiilor comerciale și a cauzelor cu impact asupra mediului de afaceri, domeniu în care jurisprudența instanței supreme are un rol esențial în asigurarea predictibilității actului de justiție.

Plecarea simultană a patru judecători ai instanței supreme obligă Înalta Curte să își reorganizeze completurile și să redistribuie dosarele aflate pe rol, într-o perioadă în care încărcătura de cauze rămâne ridicată.

Nu doar Înalta Curte pierde magistrați. Pensionări importante și la Curțile de Apel

Valul de pensionări nu se oprește la instanța supremă.

Decretele semnate de președintele României vizează și judecători de la Curțile de Apel București, Ploiești, Iași și Oradea, precum și de la Tribunalul București, Tribunalul Constanța și Judecătoria Sectorului 6.

Unii dintre aceștia au ocupat funcții de conducere, alții au judecat cauze de mare vizibilitate sau au avut un parcurs profesional care depășește granițele sistemului judiciar românesc.

Diana-Magdalena Bulancea, judecătoarea care și-a continuat cariera la Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Printre magistrații care ies din sistem se află și un nume mai puțin cunoscut publicului larg, dar cu un parcurs profesional aparte.

Diana-Magdalena Bulancea figurează ca judecător la Curtea de Apel București, însă în ultimii ani activitatea sa s-a desfășurat la Luxemburg, unde a fost suspendată din funcția de judecător pe perioada numirii în funcția de șef al Unității române de traduceri juridice de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Este una dintre pozițiile-cheie prin care trec hotărârile și actele juridice europene traduse în limba română, activitatea acestei structuri fiind esențială pentru aplicarea uniformă a dreptului Uniunii Europene în România.

Înainte de detașarea la CJUE, Diana-Magdalena Bulancea a activat la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, instanță care soluționează unele dintre cele mai importante litigii dintre cetățeni, companii și autoritățile statului.

Leonard-Iustin Bourceanu, judecătorul care a condamnat în primă instanță nume importante din dosarele de corupție de la Constanța

Unul dintre cele mai cunoscute nume din afara Înaltei Curți este Leonard-Iustin Bourceanu, judecător al Tribunalului Constanța.

De-a lungul carierei, acesta a soluționat unele dintre cele mai importante dosare de corupție din Dobrogea, multe dintre ele vizând foști demnitari, oameni de afaceri și reprezentanți ai administrației locale.

Printre cele mai cunoscute cauze se numără condamnarea, în primă instanță, a omului de afaceri Sorin Strutinsky, apropiat al fostului primar al Constanței, Radu Mazăre. Tot Bourceanu a judecat dosare care i-au vizat pe fostul ministru Miron Mitrea, fostul primar al orașului Năvodari Nicolae Matei, dar și cauze privind administrația locală și societăți aflate în subordinea autorităților din Constanța.

În ultimii ani, numele său a apărut și într-un litigiu privind propriile drepturi salariale și de pensionare, deschis împotriva unor instituții ale statului, aspect care se înscrie în contextul mai larg al disputelor privind salarizarea magistraților.

Carmen-Mihaela Pricope, magistratul din Ploiești care a soluționat dosare DNA cu miză națională

Curtea de Apel Ploiești pierde, la rândul său, unul dintre judecătorii cu experiență ai instanței.

Carmen-Mihaela Pricope a făcut parte din completuri care au soluționat dosare de corupție instrumentate de Direcția Națională Anticorupție, între cele mai cunoscute fiind cauza în care fosta președintă a Autorității Electorale Permanente, Ana Maria Pătru, a fost achitată definitiv.

De-a lungul activității sale, judecătoarea a soluționat numeroase cauze penale complexe, iar hotărârile pronunțate au fost frecvent invocate în dezbaterile privind dosarele DNA instrumentate de fostul serviciu teritorial Ploiești.

Curțile de Apel București, Iași și Oradea pierd, la rândul lor, magistrați cu experiență

Lista pensionărilor este completată de Raluca-Ecaterina Toma și Dumitru-Marcel Gavriș, de la Curtea de Apel București, Oana-Cristina Adam, de la Curtea de Apel Iași, precum și de Doina-Mariana Măduța și Marcela-Olimpia Bogdan, de la Curtea de Apel Oradea.

Deși numele lor au fost mai puțin prezente în dezbaterile publice decât cele ale judecătorilor de la Înalta Curte, vorbim despre magistrați cu zeci de ani de experiență, care au ocupat inclusiv funcții de conducere și au făcut parte din completuri ce au contribuit la formarea practicii judiciare în domeniul civil, comercial și al contenciosului administrativ.

Lista pensionărilor îi include și pe Cristian-Ștefan Vișan, de la Tribunalul București, Dimitrie-Gheorghe Carp, de la Judecătoria Sectorului 6 București, și Doina-Mariana Măduța, președintele Secției I civile a Curții de Apel Oradea, fiecare cu o activitate care a atras atenția în domenii diferite ale sistemului judiciar.

Cristian-Ștefan Vișan a devenit cunoscut în perioada în care instanțele din București erau sufocate de procesele colective privind creditele în franci elvețieni și clauzele abuzive din contractele bancare. Numele său apare în unele dintre cele mai importante litigii coordonate de avocatul Gheorghe Piperea împotriva instituțiilor de credit, iar activitatea sa a fost contestată chiar de acesta, care a solicitat Tribunalului București să clarifice legalitatea funcționării completului de judecată învestit cu soluționarea unuia dintre aceste dosare.

La rândul său, Dimitrie-Gheorghe Carp și-a construit reputația în materia executărilor silite și a litigiilor bancare. Deși avea grad profesional de curte de apel, a rămas la Judecătoria Sectorului 6 București, unde a soluționat ani la rând contestații la executare și litigii privind creditele în franci elvețieni, într-o perioadă în care instanțele din Capitală pronunțau unele dintre cele mai importante hotărâri privind raporturile dintre consumatori și bănci.

În vestul țării, Doina-Mariana Măduța a condus Secția I civilă a Curții de Apel Oradea și a făcut parte din completuri care au soluționat litigii de mare valoare privind retrocedarea unor imobile revendicate de cultele religioase, dosare cu impact direct asupra patrimoniului și administrației locale. Cu puțin timp înainte de pensionare, Consiliul Superior al Magistraturii i-a admis cererea de apărare a reputației profesionale, apreciind că o serie de atacuri publice la adresa sa și a instanței au depășit limitele criticii admisibile și au afectat independența magistratului.

Raluca-Ecaterina Toma, judecătoarea care a dat una dintre cele mai discutate decizii privind-o pe Laura Codruța Kövesi

Un alt nume important care părăsește Curtea de Apel București este Raluca-Ecaterina Toma. Magistratul a făcut parte din completul care i-a recunoscut, în 2019, Laurei Codruța Kövesi gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte, după ce CSM îi respinsese solicitarea.

Numele său apare și într-un alt dosar cu puternică încărcătură publică, în care fostul premier Nicolae Ciucă a contestat sancțiunea aplicată pentru neexecutarea unei hotărâri judecătorești din perioada în care conducea Ministerul Apărării. Raluca-Ecaterina Toma a făcut parte din completul care a analizat recursul într-o cauză ce a readus în discuție răspunderea demnitarilor pentru nepunerea în aplicare a hotărârilor definitive.

De-a lungul carierei, Raluca-Ecaterina Toma a judecat numeroase litigii de contencios administrativ și fiscal, secția Curții de Apel București unde ajung unele dintre cele mai importante procese dintre cetățeni, magistrați și autoritățile statului. În această perioadă, pe rolul secției se află inclusiv procese cu miză majoră privind hotărâri ale Guvernului și ale Consiliului Superior al Magistraturii.

Dumitru-Marcel Gavriș, judecătorul care a pronunțat hotărâri importante privind erorile judiciare și libertatea presei

Dumitru-Marcel Gavriș se numără printre magistrații cu cea mai mare vizibilitate de la Curtea de Apel București. Fost președinte al Asociației Magistraților din România, acesta a făcut parte din completuri care au soluționat cauze intens mediatizate. Printre acestea se numără dosarul în care statul român a fost obligat să plătească despăgubiri unei persoane achitate definitiv după ce fusese arestată preventiv, dar și procesul deschis de fostul procuror DNA Alina Stoica împotriva jurnaliștilor de la Gazeta Sporturilor, acțiune respinsă definitiv de instanță.

Dincolo de activitatea din sala de judecată, Gavriș este și coautor al uneia dintre cele mai cunoscute lucrări dedicate noului Cod de procedură civilă, folosită de practicienii dreptului din întreaga țară.

Voicu-Ionel Pușcașu, judecătorul care a ales să demisioneze, nu să se pensioneze

Spre deosebire de ceilalți magistrați incluși în Monitorul Oficial, Voicu-Ionel Pușcașu, judecător la Tribunalul Hunedoara, nu părăsește sistemul prin pensionare, ci prin demisie. Decizia pune capăt unei perioade în care magistratul a oscilat de mai multe ori între rămânerea în sistem și retragere, după ce în anii anteriori și-a depus de două ori demisia, dar a revenit asupra deciziei înainte ca procedura să fie finalizată. De această dată, cererea a fost dusă până la capăt și a fost aprobată prin decret prezidențial.

Pușcașu este însă cunoscut nu doar pentru acest episod, ci și pentru activitatea sa academică. Conferențiar universitar doctor la Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara, el este autorul unor lucrări de referință în dreptul penal și procedura penală, între care „Dreptul la tăcere și la neautoincriminare” și „Codul de procedură penală adnotat”, volume folosite frecvent de studenți, avocați și magistrați. De-a lungul carierei a soluționat cauze penale grave, inclusiv dosare de omor, iar în 2022 a candidat pentru un loc în Consiliul Superior al Magistraturii, promovând un program axat pe transparența actului de justiție.

Mai mult decât o serie de pensionări. Un moment de cotitură pentru sistemul judiciar

Privite individual, fiecare dintre aceste pensionări reprezintă încheierea unei cariere.

Privite împreună, ele conturează însă unul dintre cele mai importante valuri de plecări din magistratură din ultimii ani, într-un moment în care sistemul judiciar traversează o perioadă de presiune fără precedent.

Înalta Curte se află într-un conflict deschis cu Guvernul privind plata unor drepturi salariale restante estimate la aproape 4,8 miliarde de lei. Executivul acuză instanțele că și-au depășit competențele constituționale, în timp ce reprezentanții sistemului judiciar susțin că este vorba despre executarea unor hotărâri definitive și despre respectarea independenței Justiției. Instanța urmează să se pronunțe pe 23 iulie în acest caz.

În paralel, reforma pensiilor de serviciu, modificările privind vârsta de pensionare și dezbaterea privind statutul magistraților au alimentat un climat de incertitudine care durează de mai bine de un an.