SUA avertizează NATO să se pregătească pentru un posibil atac al Rusiei

Statele Unite le cer aliaților din NATO să se pregătească militar pentru eventualitatea unui atac al Rusiei, chiar dacă Moscova nu pare să plănuiască în prezent o ofensivă iminentă împotriva unui stat membru al Alianței. Ambasadorul american la NATO, Matthew Whitaker, avertizează că nimeni nu poate anticipa cu certitudine deciziile lui Vladimir Putin și că singura strategie sigură este construirea unei capacități de descurajare suficient de puternice.

Avertismentul vine după apariția unor informații potrivit cărora noi evaluări ale serviciilor americane de informații indică faptul că Rusia ar putea dobândi capacitatea de a lansa, în următorii ani, un atac limitat împotriva unui stat NATO – de la o incursiune terestră restrânsă până la operațiuni cibernetice sau alte forme de agresiune menite să testeze reacția Alianței.

Într-un interviu acordat USA TODAY la sediul NATO din Bruxelles, Whitaker a refuzat să comenteze direct informațiile clasificate, dar a insistat că statele membre trebuie să accelereze investițiile în apărare, producția de armament și pregătirea militară.

„Nu poți prezice ce va face Vladimir Putin sau orice alt adversar. Tot ce poți face este să fii pregătit și să descurajezi, să faci în așa fel încât o asemenea mișcare să nu merite”, a afirmat diplomatul american.

„Cred că ne pregătim în fiecare zi pentru a preveni acest lucru și, dacă se întâmplă, pentru a fi gata. Ar trebui să știm că adversarul nostru a invadat Ucraina, așa că trebuie să privim lucrurile foarte lucid”, a adăugat Whitaker.

Evaluare care a surprins aliații: Rusia ar putea deveni capabilă să atace mult mai repede

Potrivit USA TODAY, persoane familiarizate cu evaluările serviciilor de informații au declarat că unele dintre statele aliate au fost surprinse să afle că Rusia ar putea avea capacitatea de a ataca un stat NATO mai devreme decât se estimase anterior.

Un oficial european a declarat publicației că noul orizont temporal este mult mai scurt decât intervalul de 10-15 ani luat anterior în calcul de Alianță atunci când și-a stabilit obiectivele de cheltuieli și de dezvoltare a capacităților militare.

Informațiile clasificate privind posibilitatea unui atac rusesc limitat au fost dezvăluite inițial de The Wall Street Journal, care a relatat și despre vizita surpriză făcută pe 25 august la Moscova de directorul CIA, John Ratcliffe. Surse familiarizate cu deplasarea au afirmat că unul dintre scopurile vizitei a fost transmiterea unui avertisment Rusiei privind orice posibilă agresiune împotriva statelor NATO, în special a celor baltice.

Whitaker subliniază însă că existența unei asemenea capacități nu înseamnă automat că Vladimir Putin a decis să atace.

„Trebuie să ne antrenăm ca și cum ar conta. Trebuie să ne pregătim, trebuie să investim în capabilități”, a declarat ambasadorul SUA la NATO.

Rusia funcționează pe o economie de război, NATO încă recuperează decalajul

Una dintre marile îngrijorări ale oficialilor și experților occidentali este diferența dintre ritmul industriei militare ruse și cel al statelor NATO.

După invadarea Ucrainei, Vladimir Putin a orientat o parte uriașă a economiei ruse către susținerea războiului. Cheltuielile pentru apărare și securitate reprezintă aproximativ 38% din bugetul federal rus pentru 2026, după ce ponderea s-a situat în jurul pragului de 40% și în anii anteriori.

În paralel, Rusia și-a extins producția de rachete, drone, muniție și alte categorii de armament, în timp ce numeroase țări NATO au continuat ani la rând să funcționeze după logica unei economii de pace.

„Acolo unde există o asimetrie între Rusia și NATO este faptul că ei sunt pe picior de război, iar noi nu suntem”, a explicat Max Bergmann, director al programului Europa, Rusia și Eurasia din cadrul Center for Strategic and International Studies (CSIS).

Potrivit expertului, Rusia poate produce în număr foarte mare rachete de croazieră și alte arme ofensive, în timp ce capacitatea occidentală de producție pentru interceptoare antiaeriene și alte sisteme esențiale continuă să fie limitată.

NATO trebuie să ajungă la 5% din PIB pentru apărare și securitate

Presiunile pentru accelerarea reînarmării vin în condițiile în care aliații NATO au decis la summitul de la Haga din iunie 2025 să ajungă până în 2035 la investiții de 5% din PIB pentru apărare și securitate.

Cel puțin 3,5% din PIB trebuie alocat cheltuielilor militare propriu-zise și îndeplinirii obiectivelor de capabilități stabilite de NATO, iar până la 1,5% poate fi direcționat către domenii conexe, precum protejarea infrastructurii critice, securitatea rețelelor, reziliența civilă și dezvoltarea industriei de apărare. Planul urmează să fie revizuit în 2029, în funcție de evoluția mediului de securitate.

Noile informații despre Rusia ridică însă problema dacă termenul 2035 nu este prea îndepărtat.

Tocmai de aceea, Statele Unite și mai multe state aflate pe flancul estic al NATO fac presiuni pentru accelerarea investițiilor și creșterea producției de muniție și armament.

Vizita neanunțată a șefului CIA la Moscova a ridicat semne de întrebare

Temerile au fost amplificate de deplasarea neanunțată a directorului CIA, John Ratcliffe, la Moscova.

Potrivit relatărilor apărute în presa americană și confirmate de mai multe surse, Ratcliffe s-a întâlnit cu Serghei Narîșkin, șeful Serviciului rus de Informații Externe. Surse familiarizate cu discuțiile au susținut că Ratcliffe a avertizat Moscova în legătură cu un eventual atac asupra unui stat NATO.

Vizita a fost una neobișnuită inclusiv prin modul în care a fost efectuată: șeful CIA a ajuns în Rusia cu un avion militar american C-17, a cărui deplasare putea fi urmărită, ceea ce a alimentat interpretarea că Washingtonul intenționa să transmită și un semnal public Kremlinului.

Rusia a negat pe 27 august că ar pregăti un atac împotriva NATO. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat relatările drept lipsite de legătură cu realitatea.

Președintele american Donald Trump a încercat, la rândul său, să calmeze temerile.

„Nu vor ataca teritoriul NATO”, a declarat Trump pe 27 august, susținând ulterior că deplasarea directorului CIA nu trebuie interpretată drept dovada existenței unei amenințări iminente.

Polonia amintește precedentul dinaintea invaziei Ucrainei

Declarațiile liniștitoare ale Moscovei nu i-au convins însă pe toți aliații. Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a amintit că și înaintea invaziei pe scară largă a Ucrainei Kremlinul transmisese Washingtonului că Rusia nu intenționează să invadeze.

Referindu-se la vizita făcută înaintea războiului de fostul director CIA William Burns, Sikorski a cerut accelerarea pregătirilor defensive ale NATO.

Oficialii consultați de USA TODAY fac însă o distincție importantă: nu există în prezent indicii că Rusia se pregătește pentru o invazie convențională imediată a unui stat NATO. Chiar și informațiile privind potențialul militar rusesc se referă în primul rând la posibilitatea unei operațiuni limitate, care ar putea testa solidaritatea aliaților și aplicarea Articolului 5.

România, în mijlocul provocărilor rusești din Marea Neagră

Temerile NATO sunt alimentate și de proliferarea incidentelor hibride, a sabotajelor și a incursiunilor cu drone pe teritoriul sau în apropierea infrastructurii statelor membre.

România s-a confruntat recent cu un asemenea episod în apropierea proiectului strategic Neptun Deep din Marea Neagră.

La 20 august, o dronă marină încărcată cu explozibil, aflată la câteva sute de metri de zona proiectului offshore, a fost distrusă în urma unei intervenții a forțelor române. Partea ucraineană a confirmat autorităților de la București că dispozitivul nu îi aparținea, iar președintele Nicușor Dan a pus incidentul pe seama Rusiei.

„Condamn cu toată fermitatea intensificarea acestor tipuri de incidente iresponsabile din partea Federației Ruse. Rămânem vigilenți alături de aliații din NATO pentru a ne apăra și a respinge astfel de provocări”, a transmis atunci șeful statului.

Șeful Statului Major al Forțelor Navale Române, viceamiralul Mihai Panait, afirmase anterior că dronele descoperite și distruse în zona Neptun Deep erau de proveniență rusească.

Germania acuză oficial Rusia de un atac hibrid

La 1 septembrie, Germania a mers și mai departe și a acuzat oficial Rusia că s-a aflat în spatele unei tentative de atac cu drone încărcate cu explozibil asupra aeroportului Leipzig/Halle.

Autoritățile germane au afirmat că investigațiile poliției și informațiile serviciilor indică implicarea unor structuri rusești, incidentul fiind încadrat într-o campanie mai amplă de operațiuni hibride împotriva Europei. Berlinul a decis inclusiv măsuri diplomatice împotriva Moscovei. Rusia a respins acuzațiile.

Tot pe 1 septembrie, avioane NATO au fost ridicate de la sol după ce mai multe drone au pătruns în spațiul aerian al Estoniei. Ministrul estonian de Externe Margus Tsahkna a spus că incidentele sunt o consecință directă a războiului de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și a insistat asupra necesității creșterii presiunii asupra Moscovei.

„Rusia este ocupată cu Ucraina”, dar întrebarea este ce se întâmplă după război

Chiar și oficialii americani care cer pregătirea NATO admit că Rusia nu este, în acest moment, în cea mai bună poziție pentru deschiderea unui nou front.

„Rusia este destul de ocupată cu situația din Ucraina”, a declarat Whitaker.

Ambasadorul american estimează că, chiar dacă Moscova ar decide imediat să-și reorienteze resursele, ar dura ani pentru ca armata rusă să revină la nivelul de forță pe care îl avea înainte de invazia din februarie 2022.

Costurile războiului au fost uriașe. O analiză CSIS estimează la aproximativ 1,4 milioane numărul militarilor ruși uciși, răniți sau dispăruți între februarie 2022 și iunie 2026, dintre care aproximativ 400.000-450.000 ar fi fost morți.

Problema pentru NATO este însă ceea ce se poate întâmpla după încetinirea sau încheierea războiului din Ucraina.

Kurt Volker, fost reprezentant special al SUA pentru Ucraina și fost ambasador american la NATO, estimează că o formulă realistă ar fi adăugarea a trei până la cinci ani de la încetarea luptelor din Ucraina pentru a calcula momentul în care Rusia ar putea redeveni suficient de puternică pentru o operațiune militară majoră.

Max Bergmann consideră, la rândul său, improbabil ca Putin să atace NATO cât timp armata rusă este puternic solicitată în Ucraina. Dar, dacă luptele încetinesc, iar Moscova își poate reface forțele, Rusia ar putea teoretic să dezvolte până în 2028 capacități suficiente pentru o operațiune împotriva unuia dintre statele baltice.

Michael Kofman, specialist în armata rusă la Carnegie Endowment for International Peace, avertizează că Rusia a acumulat în Ucraina o experiență militară enormă în utilizarea dronelor, a loviturilor de precizie și a operațiunilor moderne pe câmpul de luptă.

Din acest motiv, problema refacerii armatei ruse nu este, în opinia sa, una de „dacă”, ci de „când”.

Mesajul transmis de ambasadorul american la NATO este, în aceste condiții, că Alianța nu trebuie să aștepte răspunsul la această întrebare înainte de a se pregăti.

„Nu poți prezice ce va face Vladimir Putin”, spune Whitaker. Pentru NATO, obiectivul este ca, indiferent ce va decide liderul de la Kremlin, costul unei agresiuni împotriva unui aliat să fie atât de mare încât Rusia să renunțe înainte de a încerca.