STUDIU / Turismul românesc în 2026: Românii își doresc liniștea și peisajele de acasă, dar prețurile ”au depășit limita” / Produsele care ne recomandă: un platouaș foarte mare

Industria ospitalității din România a pierdut echilibrul între valoarea oferită și prețul cerut. Aceasta este cea mai importantă concluzie a celui mai recent studiu realizat de platforma AHA Moments și „Destinația Anului”.

Este primul lucru pe care românii l-ar schimba la turismul autohton: raportul calitate-preț.

Această discrepanță se reflectă direct în balanța plăților și în indicatorii de ocupare, potrivit analizei.

Datele Băncii Naționale a României (BNR) relevă că, în 2025, cetățenii români au cheltuit peste 10 miliarde de euro pe călătorii în străinătate, în timp ce încasările generate de turiștii străini ajunși în țară au fost de doar 5,4 miliarde de euro.

Totodată, datele Eurostat arată că rata netă de ocupare a hotelurilor și unităților de cazare din România a coborât la 27% în 2025, mult în urma țărilor din regiune, precum Bulgaria (57%) sau Grecia (51%).

Pe lângă costurile mari, turismul intern este afectat de accesibilitatea scăzută: 61% dintre românii cu vârste de peste 16 ani declară că nu își permit o vacanță de o săptămână (față de media UE de 27%), presiune accentuată în ultimii ani de erodarea veniturilor reale și de restrângerea facilităților acordate prin voucherele de vacanță.

STDIUL POATE FI CONSULTAT AICI

Standardul „de acasă” s-a ridicat, dar pensiunile au rămas în urmă

Cercetarea evidențiază faptul că vacanța ideală în România înseamnă în primul rând o stare de spirit: 30% dintre respondenți menționează spontan natura și aerul curat, iar 20% caută liniștea absolută.

La nivel de preferințe, muntele și marea rămân pe primele poziții, urmate de vacanțele de tip city-break, în special în rândul publicului cu studii superioare.

Cu toate acestea, exigențele turiștilor au crescut substanțial.

În ultimul deceniu, investițiile individuale în confortul propriilor locuințe au ridicat standardul a ceea ce înseamnă condiții decente, iar multe unități de cazare și restaurante nu țin pasul cu noile așteptări de igienă și confort.

Paradoxal, bariera prețului ridicat nu este reclamată doar de persoanele cu bugete modeste, ci în mod deosebit de respondenții din gospodării cu venituri lunare de peste 9.000 de lei, care refuză să plătească tarife similare sau chiar mai mari decât în capitale precum Viena, Roma sau Praga pentru servicii inferioare.

”Cât timp calitatea ofertei turistice este înaltă și corectă în relație cu prețul, turistul va accepta să plătească prețul”

Există însă și excepții unde calitatea justifică tarifele practicate. Caroline Fernolend, președinta Fundației Mihai Eminescu Trust, a menționat succesul satului Viscri, unde creșterea prețurilor a fost susținută de o calitate ridicată a ofertei și de o economie locală circulară.

„Raportul dintre calitate și preț este de obicei influențat de cerere. Când cererea pentru servicii turistice este mare, când numărul vizitatorilor și al turiștilor crește an de an, când trebuie să faci rezervare pentru a «prinde» o masă liberă la unul dintre cele 7 puncte gastronomice… atunci destinațiile turistice au tendința să mărească prețurile”, spune Caroline Fernolend, președinta Fundației Mihai Eminescu Trust și una dintre principalele artizane ale revitalizării satului Viscri.

”Acest fenomen se întâmplă la Viscri. Iar cât timp calitatea ofertei turistice este înaltă și corectă în relație cu prețul, turistul va accepta să plătească prețul. Mai mult decât atât, la Viscri s-a dezvoltat o economie locală circulară în ultimii 20 de ani. Încercăm ca fiecare LEU care intră în comunitatea din Viscri să fie «folosit» să rămână în comunitate. În ultimii ani, la Viscri s-au înființat multe PFA-uri și SRL-uri, asociații care lucrează împreună și cred în «binele comun»”, continuă Caroline Fernolend.

La rândul său, Sandina Balaban, Director Executiv al platformei „Destinația Anului”, consideră că industria autohtonă are potențialul de a-și dubla gradul de ocupare dacă își regândește strategia comercială.

„Cifrele spun că românii iubesc să își facă vacanța în România, dar prețurile au depășit limita pe care ei o consideră corectă. De aceea încurajez destinațiile și operatorii să refacă ecuația valoare-preț, pornind de la ambiția unui grad de ocupare semnificativ mai mare, așa cum vedem deja în Bulgaria. Și, la fel de important, să o comunice activ: să spună clar ce oferă și de ce merită. Potențialul României este dublarea gradului de ocupare”, explică Sandina Balaban, Director Executiv Destinația Anului.

Totodată, inițiatorul proiectului Via Transilvanica, Alin Ușeriu, atrage atenția că salvarea turismului intern poate veni din valorificarea autenticității satului românesc și a călătoriilor lente, accesibile.

„A descoperi România la pas, pe îndelete, este o experiență accesibilă, care nu presupune bugete mari și care îți oferă exact acele lucruri pe care oamenii le menționează în studiu: natură, relaxare, timp cu cei dragi. Poate că e timpul să descoperim călătoriile care ne oferă mai mult sens, tocmai pentru că ne cer mai puțin”, spune Alin Ușeriu.

Concluzia studiului indică faptul că relansarea turismului autohton nu ține de lipsa de atractivitate a destinațiilor, ci de capacitatea operatorilor HoReCa de a oferi o corelare corectă între preț și calitate, alături de o comunicare și o promovare mai coerentă a zonelor mai puțin explorate.

România în ochii românilor: Mândri de natură și tradiții, dezamăgiți de corupție și de prețurile mari din turism

Românii văd propria țară într-un contrast puternic între frumusețea naturală și eșecurile administrative: o Românie apreciată pentru natură, gastronomie și oameni, dar umbrită de corupție, sărăcie și hoție.

În același timp, deși consideră că țara are multe de oferit Europei, cetățenii identifică tarifele ridicate drept principalul obstacol intern, cerând în primul rând prețuri mai accesibile în turism.

Datele reies din studiul „România printre români”.

Reputația României: Între mândrie și dezamăgire

Întrebați care sunt primele trei cuvinte care le vin în minte când se gândesc la reputația României, jumătate dintre respondenți (50%) au avut exclusiv mențiuni pozitive, 23% au indicat atât aspecte pozitive, cât și negative, iar 23% au menționat doar aspecte negative.

Cel mai frecvent cuvânt asociat cu țara este „frumoasă / frumusețe” (15,2%), urmat de repere precum tradițiile (8,5%) și natura (6,3%). În contrapondere, termenii negativi cel mai des invocați sunt „sărăcie” (11,9%), „corupție” (9,8%) și „hoție” (5,6%). Analiza arată o distincție clară: aprecierile vizează cadrul natural, oamenii și patrimoniul, în timp ce dezamăgirile se concentrează pe guvernare, economie și etică publică.

Ce aduce prestigiu în Europa: Gastronomia și sportul conduc, economia trage în jos

Privind ultimul deceniu, românii consideră că cea mai mare contribuție pozitivă la reputația externă a țării au avut-o:

Bucătăria și vinurile (75% aprecieri pozitive);

Natura (păduri, munți, Delta Dunării) – 74%;

Performanțele sportivilor – 71%;

Elevii la olimpiadele internaționale – 70%;

Patrimoniul istoric – 69%.

La polul opus, elementele evaluate ca având un impact negativ dominant asupra imaginii externe sunt evoluția economică (44% percepție negativă, doar 24% pozitivă), comportamentul diasporei (24% negativ) și turiștii români în străinătate (21% negativ).

În pofida acestor provocări, 61% dintre cetățeni sunt convinși că România are ceva unic și valoros de oferit Europei. Încrederea este însă marcată de o fractură generațională accentuată: dacă în rândul generației Boomers (62–65 ani) proporția ajunge la 77%, în rândul tinerilor din Generația Z (18–29 ani) doar 45% împărtășesc această viziune.

Recomandări pentru străini: Sarmalele bat tehnologia, Delta bate Capitala

Întrebați ce produse sau servicii ar recomanda prietenilor din afara țării, respondenții au mizat masiv pe gastronomia tradițională (71%) și pe turism și natură (42%), mențiunile principale fiind micii, sarmalele, mămăliga, zacusca și țuica. Sectorul de tehnologie și brandurile moderne (precum Bitdefender, eMAG sau UiPath) au fost indicate de numai 24% dintre respondenți.

În privința destinațiilor recomandate turiștilor străini, topul este dominat de atracțiile naturale:

Delta Dunării (29%);

Brașov (28%);

Constanța și litoralul (24%);

Transfăgărășan (19%);

Maramureș (14%).

Bucureștiul este recomandat de numai 13% dintre respondenți, semnalând o imagine externă urbană slab conturată în comparație cu atracțiile din provincie și cele naturale.

Vacanța ideală versus realitatea tarifelor: Primul sfat este scăderea prețurilor

Pentru români, vacanța ideală înseamnă înainte de toate relaxare (58%), liniște (48%) și peisaje spectaculoase (47%), urmate de confortul cazărilor (35%) și timpul petrecut cu cei apropiați (35%). O escapadă în țară îi face pe 38% să se simtă relaxați, iar pe 10% „acasă”.

Cu toate acestea, când vine vorba de măsurile concrete așteptate de la cei care gestionează industria turismului, cerința dominantă este una financiară.

Întrebați ce sfat le-ar da decidenților din turism, 28% dintre respondenți au cerut direct prețuri mai mici și mai accesibile.

Următoarele priorități menționate sunt o promovare mai bună (10%), îmbunătățirea calității serviciilor și a raportului calitate-preț (8%), condiții mai bune de cazare (8%), personal mai amabil (8%) și investiții în infrastructura rutieră (7%).