Șeful AEP, Adrian Țuțuianu, face o dezvăluire din interior: 'Jumătate dintre angajați nu au dat niciodată un concurs, au uzitat de o procedură pe care o știm cu toții'

Șeful AEP, Adrian Țuțuianu, face o dezvăluire din interior: „Jumătate dintre angajați nu au dat niciodată un concurs, au uzitat de o procedură pe care o știm cu toții”.

Adrian Țuțuianu, președintele Autorității Electorale Permanente, s-a prezentat, marți, în fața Comisiilor Juridice Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului, acolo unde a vorbit despre reorganizarea AEP.

În cadrul dezbaterii, Țuțuianu a făcut o dezvăluire din interior, anume că jumătate dintre angajații AEP nu au susținut vreun concurs pentru ocuparea postului.

Șeful AEP, Adrian Țuțuianu, face o dezvăluire din interior: „Jumătate dintre angajați nu au dat niciodată un concurs, au uzitat de o procedură pe care o știm cu toții”

Conform lui Țuțuianu, aceștia au uzitat de o procedură bine cunoscută în Parlament, anume de a se angaja pentru o zi sau două la un grup parlamentar, pentru ca apoi să fie mutați la AEP.

„Eu nu îmi sabotez activitatea și îmi doresc ca această Autoritate Electorală Permanentă să fie un reper de bune practici și să aibă un nivel de pregătire a oamenilor adecvat.

Și trebuie să vă spun astăzi, aici, că jumătate dintre cei care sunt angajați în AEP nu au dat niciodată un concurs, ci au uzitat de o procedură pe care o știm cu toții - o știu și eu, că am fost parlamentar -, cu angajare la un grup parlamentar pentru o zi sau două și mutarea în structura Autorității Electorale Permanente.

Or, eu nu pot să girez și să continui să fac o reformă cu oameni care n-au parcurs niște trepte profesionale într-un mod care să fie foarte clar și să avem certitudinea că răspund adecvat provocărilor pe care le avem acum”, a spus Țuțuianu.

Reorganizarea propusă de șeful AEP

„Revizuirea pe care o propunem privește înființarea unei direcții de planificare strategică și coordonare teritorială, cu un serviciu de îndrumare și monitorizare a activității structurilor teritoriale și o direcție de educație democratică și instruire electorală.

Numărul total de posturi pe care l-am prevăzut în structură este de 395 de posturi, exclusiv demnitarii, personalul cabinetelor președintelui și vicepreședinților, din care 247 de posturi în structura centrală și 148 de posturi în cadrul structurilor teritoriale.

Am organizat Autoritatea Electorală Permanentă, pornind de la dispozițiile Codului administrativ, respectiv pe departamente și direcții generale, cu 25 de posturi de execuție, direcții cu un număr de 15 posturi de execuție, servicii cu minim șapte posturi de execuție.

Și pentru că ni se aplică Legea 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, am înființat și birouri, câteva birouri cu un număr de patru posturi.

Respectăm prin propunerea de organizare pe care o facem cota de maximum 8%, prevăzută de articolul 391 alin. 1 din OUG 57/2019”, a detaliat Țuțuianu.

147 de posturi din structurile teritoriale vor fi desființate

„La nivel central, desființăm 30 de posturi de execuție și trei posturi de conducere, desființăm 12 posturi corespunzătoare funcțiilor parlamentare de conducere, director și director-adjunct și înființăm nouă posturi corespunzătoare funcțiilor parlamentare de conducere din nivel interior, respectiv șefi de serviciu și trei funcții de birou.

Iar reorganizarea structurilor teritoriale va presupune o simplificare a procedurii organizatorice, o redimensionare semnificativă a aparatului de specialitate, prin desființarea a 105 posturi de execuție și a 42 de posturi corespunzătoare funcțiilor parlamentare de conducere, respectiv de director.

Am avut în vedere ca la fiecare structură teritorială să fie stabilite trei sau patru posturi de execuție, pe baza unor indicatori care privesc numărul secțiilor de votare organizate la nivel județean și al municipiului București, numărul unităților administrativ-teritoriale arondate, numărul alegătorilor înscriși în Registrul electoral și numărul experților electorali și al operatorilor de calculator.

De asemenea, am avut în vedere gradul de dispersie teritorială, numărul candidaților independenți care au participat la ultimele alegeri, populația la nivelul județului respectiv, populația peste 18 ani”, a precizat șeful AEP.

Set de reglementări propus de AEP

„Am avut discuții și cu reprezentanții partidelor politice parlamentare pe câteva reglementări care sunt extrem de importante, respectiv un proiect de lege privind transpunerea a două directive europene care reglementează dreptul de vot al cetățenilor din alte state membre ale UE care au domiciliul sau reședința în România.

Proiectul este elaborat, discutat cu partidele politice parlamentare, a parcurs procedura de transparență și așteptăm să îl promovăm, eventual să îl preia Guvernul, ca un proiect de lege.

Al doilea proiect important este proiectul care pune în aplicare Regulamentul 900/2024 privind publicitatea politică și targetarea publicului-țintă.

Proiectul este discutat cu toate partidele politice, este agreată o anumită formă finală, a parcurs procedura de transparență.

Un al treilea act normativ important privește Legea de organizare și funcționare a Autorității Electorale Permanente, pentru că atribuțiile acestei autorități sunt prevăzute de acte normative diferite, cele mai importante: 208/2015, respectiv Legea finanțării, și este nevoie de un act normativ care să reglementeze corespunzător toate atribuțiile autorității”, a explicat el.

Adrian Țuțuianu: „Este într-un stadiu avansat de elaborare un proiect al Legii finanțării activității partidelor politice și a campaniilor electorale”

„Am elaborat un proiect de lege de organizare și funcționare a partidelor politice. Acest proiect a fost discutat cu partidele politice parlamentare, neparlamentare, iar în cursul zilei de miercuri, pentru aceia dintre dumneavoastră care doresc să participe, am dat curs unei solicitări de dezbatere publică pe acest proiect.

De asemenea, este în lucru un proiect al Codului electoral care să stabilească reguli comune pentru toate tipurile de alegeri și referendum și reguli specifice pentru fiecare dintre tipurile de alegeri organizate în România.

Și este într-un stadiu avansat de elaborare un proiect al Legii finanțării activității partidelor politice și a campaniilor electorale.

Toate aceste reglementări implică reașezarea structurii centrale a Autorității Electorale Permanente. De asemenea, este nevoie de digitalizarea tuturor activităților și de construire a unor aplicații informatice.

Noi avem o decizie luată pornind și de la hotărâri ale instanțelor judecătorești pentru publicarea integrală a rapoartelor de control la partidele politice. Avem 276 de partide politice pe care le verificăm în fiecare an și trebuie să publicăm aceste rapoarte”, a mai declarat șeful AEP.

Țuțuianu dorește înființarea unui registru al viitorilor alegători

„Propunem, de asemenea, în proiectul legii de organizare și funcționare a Autorității Electorale Permanente să înființăm câteva structuri de lucru noi: un comitet consultativ AEP partide politice, un comitet consultativ pentru problemele persoanelor cu dizabilități, în ideea conceptului de alegeri incluzive, o înființare a unui registru al viitorilor alegători pentru cei care au între 14 și 17 ani, să dezvoltăm programe de informare alegătorilor, de educație democratică, în special pentru tineri, motiv pentru care ne-am propus organizarea unei structuri în aparatul central al Autorității Electorale Permanente, să organizăm programe de instruire pentru membrii organismelor electorale, experți electorali, operatori de calculator, reprezentanți ai unor instituții publice și ai partidelor politice”, a mai spus el.

Comisiile Juridice Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au amânat să se pronunțe cu privire la noul regulament al AEP.