Pirateria somaleză revine în forță pe fondul războiului din Iran: nave comerciale capturate, marinari ținuți ostatici și milioane de dolari cerute drept răscumpărare

După aproape un deceniu în care atacurile piraților somalezi asupra navelor comerciale au fost reduse drastic, fenomenul revine în atenție, alimentat de războiul din Iran, de redirecționarea forțelor navale internaționale și de agravarea crizei economice din Somalia, dezvăluie CNN într-o anchetă.

• Transportul maritim din regiune devine tot mai riscant, iar consecințele se resimt inclusiv asupra comerțului internațional și a prețurilor.

Context

Pirateria somaleză, considerată mult timp o amenințare aproape eliminată pentru transportul maritim internațional, cunoaște o revenire îngrijorătoare în 2026.

Atacurile asupra navelor comerciale s-au intensificat în Golful Aden și în vestul Oceanului Indian, iar grupările de pirați profită de instabilitatea regională pentru a captura petroliere și alte ambarcațiuni, solicitând răscumpărări de milioane de dolari.

Potrivit unei analize publicate de CNN pe 29 octombrie, revenirea fenomenului este rezultatul suprapunerii mai multor crize.

Războiul din Iran a modificat prioritățile militare ale Statelor Unite și ale aliaților săi, a perturbat rutele comerciale și a contribuit la creșterea prețurilor combustibililor.

În paralel, Somalia se confruntă cu secetă, inflație și dificultăți economice accentuate, factori care favorizează recrutarea în rețelele de piraterie.

Vid de securitate în apropierea Somaliei

Unul dintre principalele motive ale intensificării atacurilor este redistribuirea resurselor militare internaționale.

Pe fondul războiului din Iran și al amenințărilor reprezentate de rebelii houthi asupra transportului maritim din Marea Roșie și Golful Aden, Statele Unite și partenerii lor și-au concentrat o parte importantă a capacităților navale în Golful Persic și în zona strâmtorii Bab el-Mandeb.

Această schimbare a redus presiunea militară asupra apelor din apropierea Somaliei, oferind piraților mai mult spațiu de acțiune.

În trecut, patrularea internațională coordonată de NATO, Uniunea Europeană și Statele Unite contribuise decisiv la limitarea atacurilor.

În prezent, însă, atenția militară este orientată în principal către amenințările generate de conflictul din Orientul Mijlociu.

Potrivit Operation Atalanta, misiunea navală a Uniunii Europene, incidentele de piraterie, inclusiv abordările armate, jafurile și capturările de nave, au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii aproximativ 15 ani.

Într-un moment din vara acestui an, șase nave se aflau simultan în mâinile piraților, iar aproximativ 90 de membri ai echipajelor erau ținuți ostatici.

Rutele comerciale se schimbă, iar petrolierele devin ținte tot mai atractive

Atacurile houthi din regiune au determinat numeroase companii maritime să își regândească traseele.

Unele nave aleg să ocolească întregul continent african, prin Capul Bunei Speranțe, pentru a evita zonele periculoase. Această variantă presupune însă săptămâni suplimentare de navigație și costuri de transport care pot ajunge la milioane de dolari.

Companiile mai mici, cu bugete limitate, nu își permit întotdeauna astfel de devieri.

Unele continuă să traverseze strâmtoarea Bab el-Mandeb sau navighează mai aproape de coastele Somaliei, încercând să evite atacurile houthi din apropierea Yemenului. În acest fel, ajung în zone în care riscul de piraterie este ridicat.

Creșterea prețurilor petrolului, care au depășit în ultimele luni pragul de 100 de dolari pe baril, face ca petrolierele să reprezinte ținte deosebit de profitabile. O singură capturare poate aduce grupărilor criminale câteva milioane de dolari, iar analiștii avertizează că succesul unor astfel de operațiuni îi încurajează și pe alți pirați să intre în activitate.

În plus, costurile asigurărilor maritime au crescut, iar cheltuielile suplimentare sunt transferate, în cele din urmă, către companiile de transport și consumatori.

Criza economică din Somalia alimentează fenomenul pirateriei

Dincolo de oportunitățile create de război, revenirea pirateriei are și o componentă economică și socială importantă.

Somalia este afectată de secetă, insecuritate alimentară și creșterea accelerată a prețurilor la combustibili și produse de bază.

Țara importă aproximativ 90% din bunurile esențiale de care are nevoie, ceea ce o face extrem de vulnerabilă la perturbarea comerțului internațional.

Războiul a scumpit transportul și energia, iar dificultățile comerciale cu statele din Golf au afectat inclusiv exporturile somaleze, Arabia Saudită fiind unul dintre principalii parteneri comerciali.

Matthew Reisener, consilier principal pentru securitate națională la Center for Maritime Strategy, atrage atenția că revenirea pirateriei nu este determinată doar de oportunitatea de a captura nave, ci și de disperarea economică a populației.

Articolul CNN descrie inclusiv condițiile în care au acționat pirații care au capturat petrolierul Honour 25.

Potrivit membrilor echipajului, aceștia erau extrem de slăbiți și înfometați, au consumat proviziile marinarilor și au furat haine și lenjerie de pat.

Ulterior, gruparea a primit în mod regulat alimente și alte bunuri de la persoane din exterior, ceea ce a ridicat suspiciuni privind existența unor finanțatori.

Honour 25: cinci luni de captivitate și un final sângeros

Unul dintre cele mai grave cazuri prezentate în investigația CNN este capturarea petrolierului Honour 25, care transporta 2.700 de tone de motorină din Oman către capitala Somaliei, Mogadishu.

Nava a fost atacată în Golful Aden pe 21 aprilie 2026. În doar câteva minute, aproximativ 12 pirați înarmați au urcat la bord și au preluat controlul. Cei 17 membri ai echipajului au fost duși pe puntea de comandă, unde majoritatea au rămas captivi timp de peste cinci luni.

Condițiile de securitate ale navei erau precare. Potrivit mărturiilor supraviețuitorilor, petrolierul avea probleme tehnice la motor și generatoare și nu dispunea de paznici înarmați, sârmă ghimpată sau alte măsuri standard de protecție împotriva atacurilor.

Pirații au cerut inițial o răscumpărare de șapte milioane de dolari. În urma negocierilor cu compania care administra nava, suma a fost redusă la un milion de dolari. În tot acest timp, membrii echipajului au avut un contact tot mai limitat cu familiile lor, iar din iulie apelurile telefonice au fost întrerupte complet.

Familiile marinarilor au organizat proteste în Karachi, Melbourne și Londra, încercând să atragă atenția asupra situației ostaticilor și să determine autoritățile să intervină.

Eliberarea navei s-a transformat însă într-o tragedie. La sfârșitul lunii septembrie, după ce forțele maritime din regiunea Puntland au lansat o operațiune de intervenție, la bordul petrolierului a izbucnit un schimb violent de focuri. Pirații au folosit membrii echipajului drept scut uman, iar confruntarea dintre aceștia și forțele de intervenție a degenerat inclusiv într-un schimb de focuri între membrii grupării criminale.

Cinci marinari au fost uciși, iar alții au fost răniți. Printre supraviețuitori s-a numărat inginerul-șef Yasir Khan, împușcat în picior. După retragerea piraților, polițiștii maritimi au urcat la bord și au transportat nava avariată către un port din apropiere, unde răniții au primit îngrijiri medicale.

MT Eureka și Sibu 1 arată extinderea amenințării

Cazul Honour 25 nu este singular. Un alt petrolier, MT Eureka, a fost capturat de pirați somalezi pe 22 aprilie, în apropierea unui terminal petrolier de pe coasta Yemenului, la aproximativ 200 de mile de Somalia.

Acest incident este relevant deoarece demonstrează că grupările de pirați își extind aria de operare dincolo de apele tradiționale din apropierea Somaliei, profitând de vulnerabilitățile create de instabilitatea regională.

Un alt caz important este cel al petrolierului Sibu 1, capturat în apropierea Yemenului la 20 august, cu 20 de membri ai echipajului la bord. Pe 25 septembrie, forțele maritime din Puntland au intervenit pentru eliberarea navei. În urma operațiunii, un pirat a fost ucis, cinci au fost răniți, iar alți 41 au fost capturați. Toți membrii echipajului au fost eliberați.

Aceste incidente indică o schimbare de amploare a fenomenului: pirateria nu mai reprezintă doar o amenințare locală, limitată la coasta Somaliei, ci afectează un spațiu maritim mult mai larg, inclusiv rutele comerciale din apropierea Yemenului.

O activitate criminală care a costat economia mondială miliarde de dolari

Pirateria somaleză nu este un fenomen nou. Aceasta a început să se dezvolte la începutul anilor 1990, după prăbușirea statului somalez, când grupuri locale au format inițial miliții pentru a proteja apele teritoriale împotriva pescuitului ilegal și a deversărilor de deșeuri.

Treptat, aceste grupări au trecut la capturarea navelor comerciale și solicitarea de răscumpărări. Între 2005 și 2012, pirații somalezi au atacat aproximativ 1.000 de nave și au obținut peste 400 de milioane de dolari din răscumpărări, potrivit estimărilor prezentate de Matthew Reisener. În 2011 au fost raportate 237 de incidente de piraterie.

Fenomenul a generat pierderi economice considerabile. Potrivit unui raport al Băncii Mondiale din 2013, pirateria somaleză costa economia globală aproximativ 18 miliarde de dolari anual.

Intervenția internațională a schimbat însă situația. NATO, Uniunea Europeană și Statele Unite au coordonat operațiuni navale și au intensificat patrularea în regiune. Măsurile de securitate au dat rezultate, iar între 2013 și 2023 au fost raportate doar două capturări reușite de nave de către pirații somalezi.

Revenirea atacurilor a început la sfârșitul anului 2023, când a fost înregistrată prima capturare reușită a unei nave comerciale de către pirați somalezi după 2017. Intensificarea fenomenului în 2026 arată însă că progresele obținute în ultimul deceniu și jumătate sunt vulnerabile în fața unor noi crize geopolitice.

Grupările de pirați sunt mai bine organizate și folosesc tehnologii moderne

O altă preocupare a experților în securitate maritimă este evoluția capacităților grupărilor de pirați. Unele dintre acestea folosesc în prezent dispozitive GPS și echipamente prin satelit pentru a urmări navele comerciale și a identifica țintele potrivite.

Există și suspiciuni privind existența unor finanțatori care sprijină aceste activități. Printre posibilele surse de finanțare au fost menționate gruparea houthi, organizația militantă Al-Shabaab sau rețelele de familii și apropiați ale piraților. Deocamdată, aceste legături nu sunt confirmate.

În cazul navei Honour 25, deși gruparea care a capturat petrolierul nu dispunea de echipamente deosebit de sofisticate, aceasta a reușit să mențină controlul asupra navei timp de peste cinci luni. Pirații au primit alimente și provizii din exterior și au organizat inclusiv schimburi de personal, un indiciu că operațiunea beneficia de o anumită infrastructură logistică.

Experții consideră că succesul unor capturări recente și posibilitatea obținerii unor răscumpărări de până la 10 milioane de dolari fac pirateria tot mai atractivă pentru rețelele criminale.