Politică

Școli sigure, nu școli singure: Prioritățile învățământului bucureștean, de la combaterea violenței la noua generație de directori

Sursa originală →
Școli sigure, nu școli singure: Prioritățile învățământului bucureștean, de la combaterea violenței la noua generație de directori

Într-un sistem educațional de anvergura a șase județe la un loc, precum cel al Municipiului București, provocările nu sunt doar cifre într-o statistică anuală, ci realități zilnice care cer intervenții ferme și o viziune coerentă. Invitat într-un amplu interviu, Inspectorul Școlar General al Capitalei, Florian Lixandru, a conturat radiografia momentului pentru educația bucureșteană, punând în prim-plan urgența combaterii violenței în școli și mobilizarea fără precedent declanșată recent la cel mai înalt nivel guvernamental.

Întâlnirea convocată săptămâna trecută la Guvern de către premier, alături de ministrul Educației și reprezentanții tuturor instituțiilor cu atribuții în siguranța școlară, a confirmat faptul că agresivitatea din unitățile de învățământ a depășit granițele unui simplu subiect de dezbatere, devenind o prioritate națională. Deși raportul privind starea învățământului din București pentru anul școlar 2025–2026 consemnează o ușoară scădere a numărului total de incidente față de anul anterior, realitatea din teren rămâne îngrijorătoare. 

Dincolo de actele de lovire dintre elevi, statisticile arată o dinamică alarmantă: la cele 21 de cazuri de violență din partea cadrelor didactice asupra elevilor se adaugă un număr dublu de situații în care profesorii au fost agresați de elevi. 

Mai mult, școala se lovește adesea de limite legislative, așa cum s-a întâmplat recent într-o unitate din Sectorul 4, unde doi elevi de clasa a VIII -a au ajuns la spital după ce au folosit o țigară electronică înainte de cursuri, iar conducerea școlii nu a avut pârghii legale pentru a verifica elevii suspecți până la sosirea poliției. În fața acestor vulnerabilități, soluțiile vizează atât întărirea pazei și instalarea detectoarelor de metale, cât și regândirea sancțiunilor, întrucât actuala scădere a notei la purtare și-a pierdut efectul descurajant.

„Aș aprecia întâlnirea care a avut loc săptămâna trecută la nivelul Guvernului, aș aprecia inițiativa domnului premier de a aduce la masa discuțiilor reprezentanți ai Ministerului Educației și a tuturor factorilor implicați în prevenirea și combaterea acestui fenomen al violenței. Și totodată mi-a plăcut sintagma pe care a lansat-o domnul ministru: vorbim de școli sigure, nu școli singure.” —  Florian Lixandru

Pentru ca această siguranță să devină normă, Inspectoratul Școlar al Municipiului București mizează pe prevenție, derulând alături de Primăria Capitalei proiectul „Stop violenței prin artă și mișcare”, prin care elevilor li se oferă alternative culturale și sportive, de la spectacole de teatru până la competiții sportive și expoziții. În același timp, inspectorul general susține necesitatea alocării câte unui polițist de proximitate și a câte unui consilier școlar pentru fiecare școală, dublate de echipe multidisciplinare formate din psihologi, asistenți sociali și logopezi, astfel încât povara gestionării crizelor să nu mai cadă exclusiv pe umerii profesorilor.

„Prevenția începe prin educație, se construiește prin parteneriat și se finalizează practic prin implicarea tuturor factorilor, respectiv a întregii comunități. Școala nu trebuie lăsată singură în acest demers.” — Florian Lixandru

Dincolo de urgența siguranței, bilanțul anului școlar 2025–2026 — disponibil integral pe site-ul ISMB și fundament al planului managerial pentru 2026–2027 — confirmă statutul Capitalei de vârf de lance al educației românești. Elevii bucureșteni au obținut din nou rate de promovabilitate peste media națională la Evaluarea Națională și Bacalaureat, iar peste 87% dintre candidați au promovat examenul de definitivat. Totuși, analiza internă nu ocolește punctele slabe: un anumit grad de formalism în documentele manageriale din unele unități și, mai ales, scăderea atractivității carierei didactice, care generează un deficit acut de profesori calificați la discipline fundamentale precum fizica, matematica și informatica.

În acest climat de reformă și responsabilizare se desfășoară și amplul concurs pentru ocuparea celor aproximativ 500 de funcții de director și director adjunct din București, competiție în care s-au înscris inițial 598 de candidați. După ce o treime dintre aceștia au fost eliminați la prima probă scrisă, candidații rămași în cursă susțin până pe 27 noiembrie proba de interviu în fața comisiilor mixte. Calendarul este strâns: pe 9 decembrie vor fi afișate rezultatele finale, pe 11 decembrie vor fi validate în Consiliul de Administrație al ISMB, iar până pe 16 decembrie vor fi emise deciziile de numire ce vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2027. 

Pentru posturile care vor rămâne neocupate și vor fi asigurate temporar prin detașare, Ministerul Educației pregătește o nouă sesiune de concurs în prima parte a anului viitor, cel mai probabil în luna martie, oferind o nouă șansă managerilor valoroși care s-au împiedicat de rigorile unei singure evaluări scrise.

„Nu cred că în nota de la acea probă stă competența unui director de școală. Poate a fost un accident pentru unii.” — Florian Lixandru

Pe termen lung, calitatea actului educațional din București depinde însă de resursa umană. În prezent, 79% dintre cadrele didactice din Capitală sunt titulare, 18% sunt suplinitori, iar restul de 9,7% reprezintă profesori pensionari, personal asociat sau cadre fără studii corespunzătoare specialității. 

Pentru a atrage tinerii și a crește retenția acestora la catedră, ISMB a lansat proiectul „Student la catedră”, prin care studenții care predau deja primesc mentorat direct din partea profesorilor cu experiență și a directorilor, fiind totodată promovați ca modele în mediul universitar. 

În paralel, rețeaua liceelor pedagogice de stat din București a fost extinsă în acest an școlar prin înființarea unor clase de profil la Colegiul Național Școala Centrală și la Liceul Teoretic „Alexandru Ioan Cuza”, completând oferta tradițională a Colegiului Național „Elena Cuza” și a Liceului privat „Anastasia Popescu”.

 „Această profesie este una nobilă și îți conferă o serie întreagă de satisfacții pe care alte meserii nu cred că ți le-ar putea oferi.” — Florian Lixandru

Privind spre viitor, școala bucureșteană nu își permite nici luxul de a ignora transformările tehnologice. În fața ascensiunii inteligenței artificiale, respingerea noilor instrumente ar fi o greșeală, însă integrarea lor cere reguli clare, etică și o regândire profundă a modului în care elevii sunt evaluați. Într-o lume în care un referat sau o problemă pot fi rezolvate instantaneu cu ajutorul tehnologiei, misiunea profesorului devine aceea de a cultiva gândirea critică și capacitatea elevului de a argumenta și înțelege procesul din spatele rezultatului.

„Rolul nostru este să privim această inteligență artificială ca pe un partener, ca pe un instrument benefic, cel puțin pentru profesori, care ne permite să adaptăm demersul didactic la particularitățile fiecărei clase de elevi, fiecărui elev în parte.” —  Florian Lixandru

În concluzie, învățământul bucureștean rămâne cel mai dinamic și complex sistem educațional din țară, o adevărată forță capabilă să genereze performanțe de top la examenele naționale, dar și să gestioneze provocări logistice și umane uriașe. Între rezultatele remarcabile ale elevilor, eforturile de reformă managerială prin concursul de directori, extinderea claselor pedagogice și deschiderea spre inovație și inteligență artificială, rămân însă priorități critice care cer vigilență: acoperirea deficitului de cadre didactice calificate și, mai presus de orice, garantarea unor medii de învățare bazate pe siguranță, autoritate profesională și parteneriat real cu întreaga comunitate.

Comentarii (0)

    Articole similare