România, Finlanda și țările baltice exclud un atac iminent al Rusiei

Analiză EURONEWS Italia, via Rador: La aproape o săptămână după ce călătoria secretă a directorului CIA, John Ratcliffe, la Moscova a alimentat temerile că Rusia s-ar putea pregăti să pună la încercare NATO, oficialii europeni exclud posibilitatea unui atac convențional.

Din Finlanda și din România până la statele baltice, guvernele spun că nu există dovezi că Moscova se pregătește pentru o confruntare directă cu NATO, în timp ce continuă să își consolideze apărarea și avertizează asupra amenințării tot mai mari a Rusiei.

Oficialii din țările de pe flancul estic al NATO subliniază că pregătirea pentru o posibilă agresiune rusă nu înseamnă așteptarea ca aceasta să se întâmple.

John Hardie, director adjunct al Programului Rusia din cadrul Fundației pentru Apărarea Democrațiilor, cu sediul în SUA, a declarat pentru „Euronews” că Ratcliffe ar fi putut transmite mai multe mesaje în timpul vizitei sale la Moscova.

„În opinia mea, un atac militar convențional rusesc împotriva unei țări membre NATO rămâne foarte puțin probabil, mai ales atât timp cât războiul din Ucraina continuă”, a spus Hardie. „Cu toate acestea, deși acest scenariu rămâne per total puțin probabil, există motive să credem că riscul crește totuși ușor”.

„Războiul cu Iranul a redus nivelul de pregătire al SUA, în timp ce administrația Trump a alimentat îndoielile cu privire la voința politică a Washingtonului de a apăra Europa. În ultimele luni, am văzut intruziuni în spațiul aerian NATO care ar fi putut fi concepute pentru a testa răspunsul nostru”.

Hardie a adăugat că oficialii americani ar putea fi îngrijorați de ceea ce ar putea face Putin, dacă se va simți „frustrat sau încolțit” în Ucraina, deși consideră că un al doilea val de mobilizare în Rusia este mai probabil.

Evaluarea lui Hardie reflectă în mare măsură ceea ce spun public liderii europeni.

Președintele finlandez Alexander Stubb a respins predicțiile conform cărora Rusia ar putea fi gata să atace o țară NATO în următorii câțiva ani. „Dacă cineva are un astfel de glob de cristal, cu atât mai bine. Pur și simplu nu văd nicio dovadă sau fapt care să susțină acest lucru”, a declarat Stubb pentru ziarul german „Bild” în weekend, adăugând că informațiile sale indică în aceeași direcție. „Nu are sens, pentru nicio putere din lume, să pună la încercare determinarea NATO”.

Acest lucru nu împiedică Finlanda să își consolideze apărarea de-a lungul frontierei sale de 1.340 de kilometri cu Rusia. Suedia a răspuns, de asemenea, la o solicitare din partea capitalei Helsinki și va trimite avioane de vânătoare Gripen și o navă militară pentru a sprijini supravegherea teritorială finlandeză de-a lungul frontierei.

Pentru autoritățile finlandeze, nu există nicio contradicție: o pregătire militară sporită servește la descurajarea Rusiei și la protejarea împotriva dronelor, a încălcărilor spațiului aerian și a altor forme de escaladare, nu la pregătirea pentru un atac iminent.

România a oferit o evaluare similară. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat duminică postului românesc de televiziune Digi24 că Bucureștiul și aliații săi schimbă continuu informații secrete și că nu există „niciun indiciu” a intenției Rusiei de a ataca o țară membră NATO. „Nu cred că Rusia are vreo intenție de a ataca o țară membră NATO”, a adăugat Miruță. România are o frontieră de 614 kilometri cu Ucraina și a văzut în repetate rânduri drone rusești intrând pe teritoriul său.

Prim-ministrul leton, Andris Kulbergs, a fost și mai explicit. Într-o declarație pe X, el a explicat că nivelul de amenințare militară pentru țară nu s-a schimbat și că riscul unei invazii directe din partea Rusiei rămâne scăzut.

Letonia rămâne în alertă sporită pentru posibile atacuri cibernetice, sabotaje, provocări și atacuri cu drone și își consolidează granița de est cu aliații NATO. „Pregătirea pentru o posibilă amenințare nu este același lucru cu o amenințare imediată”, a subliniat Kulbergs. „Cele două nu trebuie confundate”.

Lituania, Estonia și Letonia se numără printre țările NATO cu cele mai mari cheltuieli militare în raport cu dimensiunea economiilor lor.

Polonia a adoptat un ton mai precaut. Prim-ministrul polonez Donald Tusk, după o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, în weekend, a declarat că „escaladarea Rusiei progresează”. „Nu putem exclude provocările Rusiei împotriva unuia dintre membrii NATO”, a avertizat Tusk. „Următoarele șase luni vor fi decisive, iar noi, ca Polonia și ca NATO, trebuie să fim pregătiți pentru diverse scenarii”.

Avertismentul său evidențiază o altă dimensiune a evaluării amenințărilor la adresa Europei: deși un atac convențional poate să nu fie iminent, agresiunea rusă se manifestă deja sub alte forme.

Guvernele europene acuză Moscova de atacuri cibernetice, sabotaj și alte operațiuni ostile pe întreg continentul, în timp ce aeronavele și dronele rusești au încălcat în mod repetat spațiul aerian al NATO.

Ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, a susținut pe X că numirea acestor activități drept „război hibrid” subestimează amploarea amenințării.

Răspunzând la declarațiile șefului serviciilor secrete externe estoniane, Kaupo Rosin, Tsahkna a scris: „Destul cu eufemismele. Campania de sabotaj și subversiune a lui Putin în Europa nu este «război hibrid». Este terorism sponsorizat de stat. Să-i spunem pe nume”.

Hardie a subliniat că aceste acțiuni rusești sunt deja în desfășurare. „În ceea ce privește actele agresive care nu se ridică la nivelul unui război deschis, cum ar fi atacurile incendiare împotriva instalațiilor de apărare europene, acestea au loc deja și au loc de ani de zile, dar cu un impact strategic limitat”, a explicat Hardie pentru „Euronews”. „Moscova are posibilitatea de a crește nivelul escaladării în această zonă, dar este puțin probabil ca acest lucru să aibă un impact mult mai mare și ar putea, dimpotrivă, să aibă un efect de bumerang”.

Traducerea Rador: Oana Avram