Proiectul aerian lansat de Ilie Bolojan se încheie cu pierderi și semne de întrebare

Un proiect lansat cu ambiții uriașe de Ilie Bolojan și Florin Birta, prezentat drept o soluție pentru dezvoltarea transportului aerian din Bihor, se încheie cu o operațiune financiară care ridică serioase semne de întrebare privind administrarea banilor publici. Air Oradea, societate înființată de Primăria Oradea și Consiliul Județean Bihor cu un capital social de 15 milioane de lei, urmează să achite integral un contract de 750.000 de euro către compania privată HiSky, deși parteneriatul este închis înainte de termen, iar o parte dintre obligațiile operatorului aerian nu au fost îndeplinite. Mai mult, ultimii 210.000 de euro vor fi folosiți pentru stingerea unor datorii acumulate de HiSky către Aeroportul Oradea. Documentele oficiale analizate de stiripesurse.ro dezvăluie un mecanism contractual prin care compania privată scapă de o parte din datorii, iar societatea finanțată din bani publici renunță la eventualele despăgubiri și penalități. Operațiunea ridică inclusiv întrebări privind posibila existență a unor fapte de natură penală, care ar putea justifica verificări din partea organelor competente.

De la promisiunile lui Ilie Bolojan la o societate cu milioane de lei pierderi

Povestea Air Oradea începe în august 2021, când Ilie Bolojan, pe atunci președinte al Consiliului Județean Bihor, și Florin Birta, primarul municipiului Oradea, anunțau înființarea unei companii aeriene locale care urma să schimbe radical conectivitatea județului.

Proiectul era prezentat ca o premieră în administrația locală din România. Compania trebuia să achiziționeze sau să închirieze aeronave, să opereze curse regulate către București și destinații europene și să reducă dependența aeroportului de deciziile operatorilor privați.

„Rămânerea la hazardul pieței aeronautice nu este o soluție pentru dezvoltarea județului”, explica atunci Ilie Bolojan, potrivit Bihoreanul.

La 5 august 2021, Bolojan anunța chiar că administrația intenționa să achiziționeze aeronave până la începutul anului 2022, astfel încât zborurile să poată începe în primăvara acelui an.

Realitatea a fost considerabil diferită. Air Oradea a fost înființată în octombrie 2021, cu un capital social de 15 milioane de lei, provenit integral de la cele două autorități locale: 9 milioane de lei de la Municipiul Oradea, care deține 60% din acțiuni, și 6 milioane de lei de la Județul Bihor, deținătorul celorlalte 40%.

Societatea nu a ajuns să opereze propriile aeronave, iar proiectul inițial a fost abandonat în favoarea unui model de asociere cu operatori aerieni privați.

În aprilie 2024, Air Oradea a semnat contractul cu HiSky Europe SRL, în valoare de 750.000 de euro, pentru o perioadă de cinci ani. Contractul a fost semnat de Mihai Jurca, la acea vreme city-manager al Oradiei, și de reprezentantul HiSky, Iulian Scorpan. Ilie Bolojan conducea încă administrația județeană în momentul încheierii parteneriatului.

La doi ani și jumătate de la semnare, contractul este închis anticipat, iar documentele financiare arată că Air Oradea a înregistrat pierderi nete de 6.268.590 de lei în 2024 și 803.435 de lei în 2025.

Contractul se încheie înainte de termen, dar HiSky primește întreaga sumă

Pe 10 noiembrie 2026, Consiliul Local Oradea a aprobat, într-o ședință extraordinară, încetarea prin acordul părților a contractului dintre Air Oradea și HiSky, precum și o înțelegere financiară tripartită care implică Aeroportul Internațional Oradea.

Contractul inițial prevedea plata celor 750.000 de euro în cinci tranșe de câte 150.000 de euro, ultima având scadența, potrivit calendarului original, la 31 octombrie 2025.

Până în noiembrie 2026, Air Oradea transferase efectiv către HiSky doar 540.000 de euro. Din primele patru tranșe fusese reținută o garanție de bună execuție de 60.000 de euro, iar ultima tranșă de 150.000 de euro rămăsese neachitată.

În loc să clarifice public eventualele încălcări contractuale ale operatorului și posibilitatea recuperării unor prejudicii, administrația locală a optat pentru o soluție amiabilă.

Documentele oficiale anexate proiectului de hotărâre arată că Air Oradea acceptă să considere întregul aport de 750.000 de euro datorat și să achite inclusiv garanția de bună execuție reținută anterior.

Decizia este cu atât mai discutabilă cu cât primarul Florin Birta a recunoscut că nu au fost atinși toți indicatorii contractuali. Ruta spre Londra, una dintre componentele importante ale parteneriatului, a înregistrat suspendări repetate. Cursa către Milano Bergamo, introdusă în afara obligațiilor contractuale inițiale, a fost abandonată în mai 2025. În ciuda acestor probleme, Birta a caracterizat HiSky drept un partener de încredere.

Mecanismul financiar: Air Oradea plătește, HiSky scapă de datorii

Cea mai controversată parte a operațiunii este mecanismul prin care restul de 210.000 de euro, provenit din patrimoniul Air Oradea, va fi utilizat pentru stingerea unor datorii ale companiei HiSky către Aeroportul Oradea.

Documentația oficială include un acord de reziliere și un contract tripartit de compensare prin cesiune de creanță.

Potrivit articolului 3.1 din acordul de reziliere, Air Oradea recunoaște obligația de plată a celor 210.000 de euro, compuși din ultima tranșă de 150.000 de euro și garanția reținută de 60.000 de euro. HiSky cedează apoi Aeroportului Oradea creanța pe care o deține împotriva Air Oradea.

În schimb, aeroportul acceptă această creanță în contul datoriei acumulate de operatorul aerian pentru serviciile aeroportuare prestate și neachitate.

Rezultatul este că Air Oradea va vira banii direct aeroportului, în loc să îi plătească HiSky, iar datoria operatorului privat se va reduce corespunzător.

Juridic, mecanismul poate constitui o modalitate legală de stingere a unor obligații reciproce. Problema fundamentală este însă dacă toate sumele recunoscute de Air Oradea erau efectiv datorate și dacă renunțarea la drepturile contractuale a fost justificată economic.

Cu alte cuvinte, autoritățile trebuie să explice de ce o societate cu capital integral public a acceptat să utilizeze întreaga contribuție contractuală în beneficiul HiSky, deși parteneriatul s-a încheiat înainte de termen și nu toate obiectivele au fost îndeplinite.

Clauza surprinzătoare: HiSky scapă de datorie chiar înainte ca aeroportul să încaseze banii

Contractul tripartit conține o prevedere care merită o atenție specială. Articolul 3.1 stabilește că, prin semnarea documentului, datoria HiSky către Aeroportul Oradea se reduce imediat, definitiv și necondiționat, în limita celor 210.000 de euro. În schimb, Air Oradea are la dispoziție zece zile lucrătoare de la semnare pentru efectuarea plății.

Prin urmare, efectul juridic al operațiunii este favorabil imediat companiei private. HiSky este liberată de o parte din datorie, în timp ce aeroportul trebuie să recupereze banii de la Air Oradea. Mai mult, aeroportul acceptă să urmărească încasarea creanței cedate exclusiv de la societatea cu capital public.

Nu este demonstrat că acest mecanism produce efectiv un prejudiciu, însă el reprezintă o asumare a riscului de încasare de către aeroport, aspect care trebuie justificat de conducerea regiei.

O altă clauză care atrage atenția se regăsește la articolul 3.2, care prevede că, dacă datoria reală a HiSky față de aeroport este mai mică decât creanța cedată de 210.000 de euro, aeroportul trebuie să restituie diferența direct către HiSky, în termen de cinci zile lucrătoare de la încasare.

Așadar, mecanismul permite inclusiv virarea efectivă a unei părți din bani către operatorul privat, dacă datoria sa față de aeroport este inferioară sumei de 210.000 de euro. Valoarea exactă a datoriei HiSky nu este însă prezentată în documentația supusă aprobării Consiliului Local.

Air Oradea renunță la despăgubiri, penalități și orice alte pretenții

O altă prevedere cu implicații patrimoniale importante se regăsește la articolul 5 al acordului de reziliere. Prin acest articol, după efectuarea plății finale, părțile renunță reciproc la pretențiile izvorâte din contract, din executarea sau încetarea acestuia.

Renunțarea include inclusiv pierderi, cheltuieli, despăgubiri, penalități, dobânzi și daune-interese, indiferent dacă respectivele pretenții erau cunoscute la momentul semnării.

Contractul original din 2024 conținea clauze privind neexecutarea culpabilă a obligațiilor, posibilitatea rezilierii și răspunderea pentru prejudiciile produse.

De asemenea, fusese prevăzută o garanție de bună execuție, destinată protejării intereselor societății publice. Contractul inițial făcea referire la o garanție de 10% din aport, echivalentul a 75.000 de euro, în timp ce documentele de încetare menționează 60.000 de euro reținuți.

Autoritățile nu prezintă, în documentația analizată, un calcul al eventualelor despăgubiri pe care Air Oradea le-ar fi putut pretinde pentru neîndeplinirea obligațiilor de către HiSky. Nu este explicat nici dacă garanția putea fi executată și, dacă da, de ce s-a renunțat la această posibilitate.

În schimb, acordul consemnează că HiSky nu va mai solicita contribuții suplimentare pentru acoperirea pierderilor asocierii. Aceasta poate reprezenta o concesie economică în favoarea Air Oradea, dar valoarea ei nu este cuantificată în documentele prezentate.

Fără un asemenea calcul, nu poate fi verificat dacă tranzacția protejează patrimoniul societății publice sau dacă aceasta a renunțat la drepturi valoroase fără o contraprestație proporțională.

O altă clauză controversată: Air Oradea ar putea datora și despăgubiri către HiSky

Articolul 2.2 din acordul de reziliere conține o prevedere suplimentară. Documentul stabilește că HiSky nu răspunde, în raporturile dintre părți, pentru consecințele acțiunilor sau inacțiunilor imputabile Air Oradea, inclusiv în legătură cu vânzarea biletelor pentru zboruri a căror anulare fusese comunicată în scris. În asemenea situații, Air Oradea ar urma să despăgubească HiSky pentru sumele suportate.

Interesant este că în proiectul acordului, la articolul 5.2, apare tăiată o formulare care ar fi exceptat de la renunțarea generală la pretenții tocmai situațiile prevăzute de articolul 2.2.

Această modificare vizibilă în document ridică o problemă de interpretare: mai poate HiSky solicita despăgubiri în temeiul articolului 2.2, în condițiile în care ambele părți renunță ulterior la pretenții?

Bolojan și Birta au promis aeronave și dezvoltare. Air Oradea nu avea nici măcar angajați

Documentele financiare ale Air Oradea pentru anul 2025 dezvăluie o situație dificil de reconciliat cu imaginea proiectului lansat în 2021. Potrivit raportului aprobat prin HCL Oradea nr. 636/2026, societatea nu avea niciun angajat în cursul anului 2025. Activitățile administrative și contabile erau realizate prin colaboratori externi.

La 31 decembrie 2025, compania nu deținea active imobilizate, ceea ce confirmă îndepărtarea de proiectul inițial privind achiziționarea unor aeronave.

Și mai grav din perspectiva guvernanței corporative, raportul oficial consemnează că societatea a funcționat în anul 2025 fără un consiliu de administrație în funcție, după expirarea mandatelor administratorilor. În consecință, nu a existat un plan de administrare și nu au fost stabiliți indicatori de performanță pentru evaluarea administratorilor în perioada respectivă.

Practic, societatea înființată pentru a administra un proiect de transport aerian finanțat cu milioane de lei din contribuțiile autorităților locale a traversat un exercițiu financiar fără structura de conducere prevăzută pentru administrarea sa. Un nou consiliu de administrație a fost numit în 2026.

Problemele HiSky și o operațiune aprobată în regim de urgență

Încetarea parteneriatului are loc într-un moment în care HiSky se confruntă cu dificultăți financiare. La sfârșitul lunii octombrie, compania a fost amenințată cu suspendarea serviciilor de navigație aeriană din cauza unor restanțe de aproape 6,9 milioane de lei către ROMATSA. Operatorul a achitat ulterior aceste restanțe, evitând suspendarea zborurilor.

Separat, HiSky acumulase datorii semnificative către Aeroportul Oradea, însă valoarea lor exactă nu este precizată în documentația oficială privind încetarea parteneriatului. În referatul semnat la 9 noiembrie 2026, primarul Florin Birta invocă situația economică dificilă și negocierile dintre cele trei entități.

Consiliul de Administrație al Air Oradea aprobase, la 3 noiembrie, convocarea Adunării Generale a Acționarilor pentru analiza acordurilor. Procedura a fost ulterior promovată în Consiliul Local cu caracter de urgență, motivat de necesitatea reglementării raporturilor juridice și financiare și de evitarea unor consecințe negative.

Nu rezultă însă din documentele prezentate ce pierderi concrete ar fi produs amânarea deciziei și de ce era necesară aprobarea rapidă a unei operațiuni atât de importante. Hotărârea a fost susținută de consilierii PNL, UDMR și AUR, în timp ce reprezentanții PSD s-au abținut, invocând inclusiv lipsa de transparență în administrarea Air Oradea, potrivit Bihoreanul.

Posibile implicații penale: abuz în serviciu, gestiune frauduloasă sau delapidare?

Operațiunea ridică probleme care depășesc oportunitatea economică a unei decizii administrative. Nu există, în acest moment, dovezi suficiente pentru a afirma că reprezentanții Air Oradea, ai autorităților locale sau ai HiSky au săvârșit infracțiuni. Documentele disponibile justifică însă verificarea unor ipoteze juridice distincte.

Prima privește posibilitatea unui abuz în serviciu, infracțiune prevăzută de articolul 297 din Codul penal. Aceasta ar putea deveni relevantă dacă s-ar demonstra că persoane care exercitau atribuții de serviciu au încălcat o obligație stabilită prin legislația primară, producând un prejudiciu patrimoniului unei persoane juridice.

În cazul Air Oradea, ar trebui verificat dacă recunoașterea integrală a datoriei, renunțarea la eventuale creanțe și restituirea garanției au fost aprobate cu respectarea obligațiilor legale aplicabile conducerii societății.

Dacă o faptă de abuz în serviciu ar fi demonstrată și s-ar stabili obținerea unui folos necuvenit pentru o companie privată, ar putea deveni relevant și articolul 13² din Legea nr. 78/2000.

O a doua ipoteză privește gestiunea frauduloasă, reglementată de articolul 242 din Codul penal. Aceasta presupune producerea unei pagube cu ocazia administrării bunurilor altei persoane, în condițiile prevăzute de lege.

Ar trebui stabilit dacă administratorii au renunțat în mod nejustificat, cu vinovăția cerută de legea penală, la drepturi patrimoniale ale Air Oradea și dacă această conduită a produs un prejudiciu cuantificabil.

O a treia încadrare care ar putea fi examinată, doar în cazul descoperirii unor elemente suplimentare, este delapidarea, prevăzută de articolul 295 din Codul penal. Pentru aceasta ar trebui demonstrată folosirea sau însușirea nelegală a unor fonduri administrate, în interes propriu ori pentru altul.

În toate aceste ipoteze, stabilirea persoanelor responsabile, a conduitei concrete, a prejudiciului și a vinovăției aparține organelor judiciare.

De asemenea, ar trebui verificată respectarea regulilor europene privind ajutorul de stat. Asocierea din 2024 fusese fundamentată inclusiv pe o analiză economică destinată să demonstreze că finanțarea publică nu constituie ajutor de stat incompatibil cu piața internă.

Rămâne de stabilit dacă un investitor privat, aflat în condiții comparabile, ar fi acceptat aceeași încetare anticipată, aceeași restituire a garanției și aceeași renunțare la pretenții.

Cine răspunde pentru proiectul Air Oradea?

Din punct de vedere politic, întrebările se îndreaptă inevitabil și către Ilie Bolojan. Fostul președinte al Consiliului Județean Bihor a fost unul dintre principalii promotori ai înființării Air Oradea, alături de Florin Birta.

Bolojan a susținut public proiectul, a prezentat necesitatea unei companii aeriene locale și conducea administrația județeană inclusiv în perioada în care a fost încheiat contractul cu HiSky, în aprilie 2024.

Aceasta nu înseamnă că Bolojan a aprobat personal acordul de încetare din noiembrie 2026 sau că ar avea vreo răspundere penală pentru operațiunea actuală. Responsabilitatea politică pentru lansarea și susținerea proiectului este distinctă de răspunderea juridică pentru deciziile ulterioare.

În ceea ce îl privește pe Florin Birta, responsabilitatea politică pentru actuala tranzacție este directă, primarul a inițiat hotărârea supusă Consiliului Local și a susținut public soluția negociată cu HiSky.

Documentele identifică și persoanele desemnate să reprezinte părțile în contractele propuse: membrii Consiliului de Administrație al Air Oradea, Haș Nadia-Ramona, Dehelean Cristian și Codreanu Monica-Diana, administratorul HiSky, Iulian Scorpan, și directorul general al Aeroportului Oradea, Răzvan Horga.

Primarul garantează continuarea zborurilor, dar HiSky nu garantează nimic în scris

Florin Birta a încercat să prezinte încetarea contractului drept o soluție care nu afectează conectivitatea aeroportului. Potrivit declarațiilor sale, HiSky va continua zborurile dintre Oradea și București, precum și cursele charter, inclusiv în anul 2027.

Problema este că operatorul nu și-a asumat în scris această obligație. Întrebat în Consiliul Local dacă există un angajament contractual pentru menținerea rutelor, Birta a recunoscut că nu există un asemenea document. „Eu vă garantez că vor zbura în continuare de pe aeroportul din Oradea”, a declarat primarul.

Or, garanția verbală a unui primar nu poate înlocui obligațiile asumate contractual de un operator aerian privat. După încetarea asocierii, decizia de a continua sau nu zborurile va depinde de considerentele comerciale ale companiei, în absența unei noi obligații contractuale.

Întrebarea de 750.000 de euro: cine a protejat banii contribuabililor?

Autoritățile locale pot invoca existența unor beneficii economice rezultate din colaborarea cu HiSky. Primarul Florin Birta a arătat că numărul pasagerilor pe ruta Oradea-București a crescut de la aproximativ 78.000 în 2023 la 120.000 în 2025, iar aeroportul a încasat taxe de circa 1,5 milioane de euro de la operator.

Aceste rezultate trebuie luate în considerare, la fel și faptul că, prin acordul negociat, HiSky renunță la solicitarea unor contribuții suplimentare pentru pierderile asocierii. Dar încasările aeroportului nu reprezintă automat profitul Air Oradea, după cum creșterea traficului nu demonstrează că toate obligațiile contractuale au fost îndeplinite.

Pentru a putea evalua legalitatea și oportunitatea tranzacției sunt necesare decontul final al asocierii, situația exactă a datoriilor HiSky, actele adiționale la contract, calculul eventualelor despăgubiri și justificarea economică a renunțării la acestea.

De asemenea, trebuie clarificat dacă Air Oradea avea posibilitatea să valorifice garanția de bună execuție și de ce a acceptat restituirea ei integrală.

Dacă documentele contabile și juridice vor arăta că prin aceste decizii au fost abandonate în mod nelegal drepturi patrimoniale sau au fost efectuate plăți nedatorate, problema nu va mai fi doar una de oportunitate administrativă ori de răspundere politică. Va deveni și o problemă de răspundere juridică, inclusiv penală, pentru persoanele care au decis și au executat operațiunea.