Nicușor Dan, interviu în Financial Times - Oferta făcută Washingtonului

România este dispusă să contribuie financiar la menținerea și chiar extinderea prezenței militare americane pe teritoriul său, în condițiile în care administrația Donald Trump analizează reducerea efectivelor din Europa. Președintele Nicușor Dan a declarat, într-un interviu acordat Financial Times, publicat joi, 12 noiembrie, că Bucureștiul a înaintat deja Washingtonului o ofertă concretă privind împărțirea costurilor și suplimentarea prezenței militare. Modelul avut în vedere este cel al Poloniei, care s-a oferit să plătească 15.000 de dolari anual pentru fiecare militar american staționat la o viitoare bază permanentă.

„Ne dorim mai multe trupe americane și capabilități mai letale”, a declarat Nicușor Dan pentru publicația britanică, subliniind că România urmărește nu doar păstrarea actualei prezențe militare americane, ci și consolidarea capacităților de apărare de pe flancul estic al NATO.

Președintele a explicat că autoritățile de la București au transmis administrației americane o propunere care conține „niște cifre privind trupele și împărțirea costurilor”, fără să dezvăluie însă valoarea exactă a contribuției financiare pe care România este pregătită să o suporte.

Potrivit Financial Times, oferta a fost prezentată recent subsecretarului american al Apărării pentru politică, Elbridge Colby, care a efectuat vizite în România și Polonia în contextul revizuirii prezenței militare a Statelor Unite în Europa.

România mai are 1.172 de militari americani. Prezența SUA s-a redus

Datele furnizate publicației britanice de Administrația Prezidențială arată că, în prezent, în România se află 1.172 de militari americani, față de aproximativ 1.700 anterior.

Reducerea efectivelor intervine într-un moment în care Pentagonul evaluează amploarea angajamentelor sale militare din Europa, iar administrația Trump solicită aliaților europeni să își asume o parte mai mare din cheltuielile de apărare.

Elbridge Colby, unul dintre oficialii implicați în această evaluare, a susținut anterior ideea unei prezențe americane mai restrânse și mai concentrate în Europa. Deciziile finale privind redistribuirea trupelor urmează să fie luate la Washington.

În acest context, Bucureștiul încearcă să convingă administrația americană că menținerea și consolidarea prezenței militare în România reprezintă un avantaj strategic pentru ambele țări.

Președintele a subliniat că amplasarea geografică a României, în apropierea Mării Negre și a regiunilor afectate de conflicte, oferă Statelor Unite posibilitatea de a desfășura rapid operațiuni militare către mai multe zone de interes.

Modelul Poloniei: 15.000 de dolari anual pentru fiecare militar american

Financial Times arată că oferta României este inspirată de strategia Poloniei, care găzduiește aproximativ 10.000 de militari americani, desfășurați în peste zece locații.

Varșovia încearcă să obțină înființarea unei baze militare americane permanente, denumită Fort Trump, și s-a oferit să finanțeze infrastructura acesteia, precum și o contribuție anuală de 15.000 de dolari pentru fiecare militar american staționat acolo.

Administrația Prezidențială de la București a sugerat că România ia în calcul o formulă financiară asemănătoare.

De altfel, în conferința de presă susținută marți, 10 noiembrie, Nicușor Dan a confirmat că oferta românească este comparabilă cu cea poloneză, fără să precizeze suma exactă.

„Sunt mai multe date tehnice și globale și relativ la soldați, dar cumva ofertele sunt echivalente”, a declarat președintele, întrebat dacă România ar putea achita 15.000 de dolari anual pentru fiecare militar american.

În aceeași conferință, Nicușor Dan a precizat că România și-a îndeplinit responsabilitățile în acest proces, iar decizia finală aparține administrației americane.

Oferta ar putea include, pe lângă contribuțiile financiare, îmbunătățirea condițiilor de găzduire a militarilor americani și suportarea unor cheltuieli logistice suplimentare.

România s-a oferit să suporte cheltuieli de staționare, să îmbunătățească infrastructura de găzduire și să acopere costuri suplimentare cu combustibilul.

Până în prezent, nu a fost anunțată public valoarea totală a ofertei și nici dacă aceasta presupune plata directă a unor drepturi salariale ale militarilor americani sau exclusiv suportarea unor cheltuieli asociate prezenței lor în România.

Baza Mihail Kogălniceanu, argument strategic în negocierile cu Washingtonul

În interviul pentru Financial Times, Nicușor Dan a insistat asupra importanței strategice a bazei aeriene Mihail Kogălniceanu și a portului Constanța.

Președintele a amintit că România a permis Statelor Unite să utilizeze baza Mihail Kogălniceanu pentru operațiunile militare împotriva Iranului din acest an, într-un moment în care alte capitale europene au refuzat accesul americanilor.

Acest argument este folosit de București pentru a demonstra că infrastructura militară românească poate servi intereselor globale ale Washingtonului, nu doar apărării flancului estic al NATO.

România investește în extinderea bazei Mihail Kogălniceanu, care ar urma să devină unul dintre cele mai importante obiective militare din Europa.

Pe lângă baza de la Mihail Kogălniceanu, americanii au personal militar și la Deveselu, unde funcționează sistemul de apărare antirachetă Aegis Ashore.

Financial Times îl citează și pe expertul militar Sandu-Valentin Mateiu, fost comandant în Forțele Navale Române, care arată că o parte importantă a personalului american prezent în România asigură funcționarea bazelor și a sistemelor militare existente.

Nicușor Dan avertizează asupra amenințării rusești din Marea Neagră

Un alt subiect abordat în interviul pentru Financial Times este deteriorarea situației de securitate din regiunea Mării Negre, pe fondul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Nicușor Dan a susținut că politica externă a României este foarte apropiată de cea a Poloniei, ambele state considerând Rusia o amenințare majoră pentru securitatea regională.

Președintele a afirmat că Moscova încearcă, inclusiv prin acțiunile sale militare, să influențeze atitudinea statelor europene care sprijină Ucraina.

În acest context, a invocat incidentele în care drone rusești au pătruns sau s-au prăbușit pe teritoriul României, precum și atacurile asupra navelor comerciale din zona Mării Negre.

Nicușor Dan a explicat că România și-a îmbunătățit capacitatea de protecție împotriva dronelor cu ajutorul aliaților și intenționează să adopte măsuri similare pentru consolidarea securității maritime.

Planurile includ achiziționarea unor echipamente suplimentare, îmbunătățirea pregătirii militare și dezvoltarea capacităților de supraveghere și apărare, însă fără provocarea unei escaladări a confruntării cu Rusia.

Deficitul bugetar limitează cheltuielile militare ale României

Președintele a recunoscut că situația finanțelor publice reprezintă o constrângere importantă pentru politica de apărare a României.

Spre deosebire de Polonia, care se apropie de un nivel al cheltuielilor militare echivalent cu 5% din PIB, România se confruntă cu un deficit bugetar ridicat și trebuie să își crească gradual alocările pentru apărare.

Statele membre NATO s-au angajat să atingă până în 2035 un nivel cumulat al cheltuielilor pentru apărare și securitate de 5% din PIB, dintre care cel puțin 3,5% pentru cerințele militare de bază.

În conferința de presă din 10 noiembrie, Nicușor Dan a precizat că eventualele contribuții financiare pentru prezența trupelor americane ar urma să fie suportate din bugetul de apărare, în limitele angajamentelor deja asumate de România în cadrul NATO.

Nicușor Dan spune că relațiile cu administrația Trump s-au îmbunătățit

Interviul acordat Financial Times a abordat și relațiile politice dintre București și Washington, afectate anterior de controversele privind anularea alegerilor prezidențiale din România, în decembrie 2024.

Publicația britanică amintește că vicepreședintele american JD Vance a criticat, în 2025, anularea scrutinului prezidențial, punând sub semnul întrebării soliditatea argumentelor privind ingerințele rusești și invocând probleme legate de respectarea principiilor democratice în Europa.

Nicușor Dan a încercat să minimizeze importanța acestor tensiuni, susținând că relațiile dintre România și administrația Trump s-au îmbunătățit între timp.

În opinia sa, criticile inițiale au fost influențate de faptul că noua administrație americană nu dispunea de toate informațiile referitoare la cooperarea bilaterală dintre cele două state. Președintele consideră că oficialii de la Washington au ajuns ulterior să înțeleagă mai bine amploarea parteneriatului româno-american.

Decizia finală privind trupele americane ar putea veni până la sfârșitul anului

În conferința de presă din 10 noiembrie, Nicușor Dan a oferit și detalii despre calendarul analizelor Pentagonului.

Potrivit acestuia, evaluarea privind dispunerea forțelor americane în Europa a fost finalizată la nivelul structurii conduse de Elbridge Colby și transmisă secretarului american al Apărării, Pete Hegseth.

În cursul lunilor noiembrie și decembrie, documentul ar urma să fie analizat la nivelul conducerii Departamentului Apărării și înaintat președintelui Donald Trump.

România a transmis răspunsuri la solicitările tehnice ale părții americane și a prezentat inclusiv propuneri care vizează locațiile, echipamentele și condițiile financiare ale unei eventuale consolidări a prezenței militare.

Cu toate acestea, acceptarea ofertei și eventuala suplimentare a efectivelor americane rămân la latitudinea Washingtonului.