Procurorii Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță, trimiși în judecată alături de un fost vicepreședinte al CJ Constanța

Procurorii Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, au fost trimiși în judecată de Parchetul General într-un amplu dosar de corupție, în care sunt inculpați și Dumitru Daniel Learciu, fost consilier județean PSD și fost director al Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Constanța, precum și Mihale Cartali. Ancheta vizează presupuse intervenții în dosare penale, trafic și cumpărare de influență, șantaj, cercetare abuzivă și folosirea autorității unor magistrați pentru favorizarea unor interese private.

Dosarul a fost înregistrat luni, 2 noiembrie 2026, pe rolul Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, sub numărul 2027/1/2026, potrivit informațiilor publicate pe portalul instanței supreme.

Conform datelor oficiale, cauza are ca obiect principal infracțiuni de corupție prevăzute de Legea nr. 78/2000, iar printre obiectele secundare figurează cercetarea abuzivă, prevăzută de articolul 280 din Codul penal, cumpărarea de influență, prevăzută de articolul 292, și uzurparea funcției, prevăzută de articolul 300.

Dosarul se află în prezent în procedura de cameră preliminară, urmând ca judecătorii să verifice legalitatea sesizării instanței, a probelor administrate și a actelor efectuate în cursul urmăririi penale. Primul termen de judecată nu a fost încă stabilit.

Trimiterea în judecată reprezintă finalizarea unei anchete desfășurate de Secția de urmărire penală a Parchetului General, care a scos la iveală presupuse legături între magistrați, oameni de afaceri, politicieni și funcționari publici din județul Constanța.

Un procuror, acuzat că ar fi primit aproximativ 170.000 de euro pentru intervenții

Gigi Valentin Ștefan, fost procuror general al Parchetului Curții de Apel Constanța și ulterior procuror general adjunct al instituției, a fost cercetat pentru mai multe infracțiuni de trafic de influență, inclusiv în formă continuată.

Potrivit acuzațiilor prezentate de Parchetul General în luna mai, la 8 aprilie 2026, procurorul ar fi primit aproximativ 60.000 de euro, direct în biroul său, de la o persoană căreia i-ar fi promis că va interveni pe lângă un procuror din cadrul unei unități subordonate pentru soluționarea favorabilă a unui dosar penal.

În același context, magistratul ar fi susținut că are influență inclusiv asupra unor judecători, promițând că poate obține soluții favorabile în două cauze civile.

Separat, în perioada decembrie 2025 – mai 2026, Gigi Valentin Ștefan ar fi primit sau acceptat promisiunea unor sume însumând aproximativ 110.000 de euro, precum și bunuri și alte foloase necuvenite, pentru intervenții pe lângă procurori, polițiști, funcționari publici și persoane cu funcții de conducere.

Potrivit anchetatorilor, intervențiile vizau atât soluționarea unor cauze judiciare, cât și urgentarea redobândirii unor permise de conducere, transferuri profesionale, emiterea unor avize și documente ori facilitarea unor proiecte economice.

În cursul perchezițiilor efectuate în luna mai, anchetatorii au descoperit aproximativ 100.000 de euro în biroul procurorului și alți 30.000 de euro într-un autoturism folosit de acesta.

Fostul consilier județean PSD ar fi oferit 110.000 de euro și bunuri procurorului

Un rol important în anchetă îl are Dumitru Daniel Learciu, fost vicepreședinte al Consiliului Județean Constanța, fost consilier județean PSD și director al structurii județene a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Acesta a fost acuzat de cumpărare de influență în formă continuată, anchetatorii reținând patru acte materiale.

Potrivit Parchetului General, în perioada decembrie 2025 – aprilie 2026, Learciu i-ar fi remis procurorului Gigi Valentin Ștefan aproximativ 110.000 de euro și bunuri, în mai multe tranșe.

Presupusele remiteri au avut loc la 12 decembrie 2025, respectiv la 20, 23 și 27 aprilie 2026, într-un birou din sediul Parchetului Curții de Apel Constanța.

Anchetatorii susțin că Learciu ar fi urmărit ca magistratul să își folosească influența pe lângă funcționari și persoane cu atribuții de conducere, pentru rezolvarea unor probleme administrative, profesionale și economice.

Din documentele anchetei au rezultat inclusiv presupuse intervenții pentru recuperarea unui permis de conducere, pentru transferul unei polițiste și pentru facilitarea unor demersuri legate de un proiect energetic privat.

După declanșarea anchetei, în luna mai, Learciu s-a autosuspendat din PSD și a demisionat din funcția de consilier județean. Ulterior, la 27 iunie 2026, acesta a fost arestat preventiv.

Procurorul Teodor Niță, acuzat de șantaj și cercetare abuzivă

În cazul procurorului Teodor Niță, acuzațiile prezentate pe parcursul urmăririi penale sunt diferite de cele care îl vizează pe fostul său superior.

Potrivit unei încheieri a ÎCCJ din 2 octombrie 2026, Niță era cercetat pentru două infracțiuni de instigare la abuz în serviciu, două infracțiuni de șantaj, uzurparea funcției și cercetare abuzivă.

Unul dintre episoadele descrise de Parchetul General privește o presupusă intervenție la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Constanța.

La 15 ianuarie 2026, procurorul ar fi încercat să determine un ofițer ISU să adopte o conduită favorabilă unei societăți comerciale administrate de o persoană apropiată magistratului, astfel încât aceasta să evite sancțiuni care puteau conduce la încetarea activității.

Anchetatorii au susținut că Niță s-ar fi prevalat de autoritatea funcției sale pentru a obține informații despre măsurile necesare evitării închiderii unui restaurant și a unei săli de evenimente.

În același timp, ancheta a vizat presupusa folosire a unor dosare penale pentru exercitarea de presiuni asupra unor persoane, în vederea obținerii unor avantaje economice.

Dosare penale și contracte comerciale. Ce mecanism au descris anchetatorii

Unul dintre cele mai grave aspecte prezentate în referatul de arestare privește modul în care cei doi procurori ar fi folosit dosarele penale pentru a constrânge oameni de afaceri și reprezentanți ai unor instituții publice să încheie contracte cu societăți comerciale indicate de ei.

Potrivit documentelor anchetei, procurorii ar fi preluat dosare de la unități subordonate sau ar fi inițiat cercetări pentru a exercita presiuni asupra persoanelor vizate.

În situațiile în care acestea nu acceptau solicitările, ar fi existat riscul să dobândească statutul de suspect sau inculpat și chiar să fie trimise în judecată.

Printre situațiile analizate s-au numărat contracte încheiate de societatea Confort Urban, aflată în subordinea administrației locale constănțene, și de Primăria Lumina cu firma UCG Construcții Ecologice, societate în care fosta soție a lui Gigi Valentin Ștefan deținea o participație.

Anchetatorii au susținut că un contract încheiat de Confort Urban, evaluat la aproximativ un milion de euro anual, ar fi fost rezultatul presiunilor exercitate de procurorul Teodor Niță. Ulterior, acesta ar fi dispus clasarea dosarului penal în care era implicată societatea.

Alte episoade descrise în anchetă au vizat activități economice din domeniul gestionării deșeurilor, investiții în energie eoliană și administrarea unor sectoare de plajă de pe litoral.

Potrivit documentelor, Niță ar fi exercitat presiuni inclusiv asupra conducerii Administrației Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral, în contextul contractelor de închiriere pentru 76 de operatori de plajă din zona Năvodari.

În referatul de arestare au fost menționați și doi polițiști din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalității Economice al IPJ Constanța, Cătălin Donciu și Sorin Lascu, despre care anchetatorii susțineau că ar fi acționat ca intermediari în relațiile procurorilor cu persoanele vizate de dosare.

Un alt inculpat, implicat în discuții despre autorizații de construire și intervenții în justiție

Al patrulea inculpat din dosarul trimis în judecată este Mihale Cartali, al cărui nume apare în interceptările realizate de anchetatori în biroul procurorului Gigi Valentin Ștefan.

Potrivit referatului de arestare, Cartali ar fi discutat cu magistratul despre un dosar penal în care era implicat un apropiat al său, dezvoltator imobiliar, dar și despre probleme legate de autorizațiile de construire și un litigiu cu Prefectura Constanța.

În discuțiile interceptate au apărut inclusiv promisiuni privind oferirea unor produse alimentare, precum un ied și organe pentru drob, dar și referiri la posibile recompense financiare.

La 17 aprilie 2026, Cartali i-ar fi transmis procurorului să nu aibă rețineri în legătură cu banii, într-un context pe care anchetatorii l-au interpretat drept disponibilitatea de a recompensa intervențiile magistratului.

Prezența lui Mihale Cartali printre cei patru inculpați trimiși în judecată reprezintă un element important al noii etape procesuale. Încadrarea juridică exactă reținută împotriva sa urmează să fie clarificată prin consultarea rechizitoriului.

În documentele anterioare ale anchetei apare și George Dorel Popa, implicat într-unul dintre episoadele de presupus trafic de influență reținute în sarcina lui Gigi Valentin Ștefan. Acesta nu figurează însă printre cei patru inculpați din dosarul înregistrat luni la ÎCCJ, situația sa procesuală urmând să fie clarificată separat.

Trimiterea în judecată, înainte de expirarea perioadei maxime de arest preventiv în faza urmăririi penale

Cei doi procurori, Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță, se află în arest preventiv din 15 mai 2026, măsura fiind prelungită succesiv de Înalta Curte de Casație și Justiție.

În luna octombrie, instanța supremă a dispus prelungirea arestului preventiv pentru cei doi magistrați și pentru Dumitru Daniel Learciu până la 10 noiembrie 2026 inclusiv. Contestațiile formulate împotriva acestei măsuri au fost respinse definitiv la 7 octombrie.

Trimiterea în judecată intervine astfel cu opt zile înainte de expirarea ultimei perioade pentru care fusese dispusă arestarea preventivă.

Potrivit articolului 236 din Codul de procedură penală, arestarea preventivă în cursul urmăririi penale nu poate depăși 180 de zile. Odată cu sesizarea instanței, regimul juridic al măsurilor preventive se modifică, iar judecătorul de cameră preliminară trebuie să verifice legalitatea și temeinicia acestora.

Conform articolului 207 din Codul de procedură penală, verificarea inițială trebuie realizată în termen de trei zile de la înregistrarea dosarului.

Judecătorii vor decide dacă se justifică menținerea arestării preventive sau dacă se impune revocarea ori înlocuirea acesteia, în condițiile legii.

În paralel, procedura de cameră preliminară va stabili dacă rechizitoriul și probele administrate respectă cerințele legale, înainte ca dosarul să intre în faza judecății propriu-zise.

Cei patru inculpați beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.