Politica trece prin stomac: De ce a revenit America la democrați?

Președintele Donald Trump și republicanii din Congres au fost aleși în noiembrie 2024 pentru a redresa economia. Acum suntem în noiembrie 2026, iar americanii au o părere și mai proastă despre situația economică decât aveau în urmă cu doi ani, notează CNN.

Așadar, totul se rezumă la economie, „prostule”.

Dar, cu tot respectul pentru James Carville, lucrurile nu sunt chiar atât de simple.

Economia americană se află într-o stare surprinzător de bună. Șomajul este scăzut – suficient de scăzut încât economiștii să considere că economia SUA a atins „ocuparea deplină a forței de muncă”. Cheltuielile totale ale consumatorilor, pilonul de bază al economiei americane, au rămas, în mare parte, solide. Iar revoluția inteligenței artificiale (IA) a impulsionat un motor economic atât de puternic, încât se preconizează că va genera cel mai mare val de cheltuieli din istoria modernă a SUA.

Dacă economia este atât de puternică, de ce s-au săturat americanii de republicani la doar doi ani după ce i-au votat pentru a prelua puterea?

Inflația a revenit, iar alegătorii au făcut o legătură directă între politicile emblematice ale lui Trump și propriile lor îngrijorări financiare. Taxele vamale. Reglementarea permisivă a inteligenței artificiale. Restricțiile severe privind imigrația. Și, mai ales, războiul din Iran.

„Dacă nu ar fi fost războiul din Iran, aceste alegeri de la jumătatea mandatului ar fi arătat cu totul altfel”, a declarat Heather Long, economist-șef la Navy Federal Credit Union.

Costul vieții

Americanii încă nu s-au adaptat la creșterea semnificativă a prețurilor pentru... ei bine, pentru aproape orice... începând din 2021.

Inflația scăzuse considerabil în ultimul an al președinției lui Joe Biden, dar acest lucru nu a fost suficient pentru a-i convinge pe alegători să le acorde democraților o nouă șansă în 2024. Iar nemulțumirea legată de costul ridicat al vieții a continuat să se acutizeze pe parcursul revenirii lui Trump la putere.

Cu toate acestea, la începutul acestui an, Trump și republicanii aveau o argumentație economică destul de convingătoare.

În luna ianuarie, economia SUA a înregistrat cea mai bună evoluție în ceea ce privește crearea de locuri de muncă din 2024 încoace.

Numărul locurilor de muncă din sectorul prelucrător a început să crească, pentru prima dată în ultimele 14 luni.

Rambursări substanțiale de taxe, rezultate în urma legii „One Big Beautiful Bill Act” (promovată de republicani), au început să apară în conturile bancare ale cetățenilor. Ratele ipotecare scăzuseră sub 6% pentru prima dată în ultimii trei ani.

Piața bursieră continua să atingă niveluri record, susținută de acțiunile companiilor din domeniul inteligenței artificiale.

Inflația resimțită de consumatori – care, în aprilie 2025, atinsese cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani – a revenit aproape de acel punct minim în lunile ianuarie și februarie 2026.

Apoi, America a intrat în război cu Iranul, iar totul s-a schimbat.

Prețurile petrolului au urcat la cele mai înalte cote din ultimii patru ani. Prețul motorinei a atins un nivel record. Iar benzina nu mai fusese niciodată atât de scumpă într-o zi a alegerilor.

Deși americanii detestă inflația, prețurile ridicate la combustibil îi scot din sărite în mod special. Prețurile benzinei sunt afișate pe panouri uriașe în tot orașul, iar alimentarea rezervorului le amintește săptămânal de sumele suplimentare pe care trebuie să le scoată din buzunar: potrivit cercetătorilor de la Universitatea Brown, doar prețurile mari la benzină și motorină au generat costuri suplimentare de 1.150 de dolari pentru o gospodărie americană medie, de la începutul războiului.

Pe măsură ce prețurile combustibililor au crescut, randamentele obligațiunilor au urcat brusc, la fel ca și ratele dobânzilor la creditele ipotecare – care au înregistrat recent cel mai rapid ritm de creștere din ultimii trei ani.

După trei ani consecutivi în care creșterile salariale au depășit scumpirile, această tendință s-a inversat în luna martie. De atunci, inflația, care a revenit pe un trend ascendent, a erodat veniturile nete ale angajaților – iar salariul real al americanului de rând a scăzut de când Trump a revenit la putere.

Americanii îl consideră pe Trump vinovat

Nu este o surpriză faptul că americanii păstrează amintiri plăcute despre economie din timpul primului mandat al lui Trump. Pe parcursul întregului prim mandat, veniturile americanilor au crescut mai rapid decât prețurile – în cei patru ani, creșterile salariale au fost aproape duble față de rata inflației.

Acesta este motivul pentru care, într-un sondaj CNN din octombrie 2024, americanii l-au preferat pe Trump în detrimentul vicepreședintelui Kamala Harris, considerându-l un mai bun gestionar al economiei, cu un avans de 15 puncte procentuale. Nu e de mirare: în ultimul sondaj CNN realizat înainte ca Biden să se retragă din cursă, scorul său net de aprobare în privința economiei era de -31 de puncte.

În prezent, evaluările lui Trump sunt chiar mai slabe decât cele ale lui Biden. Și diferența este semnificativă: scorul său net de aprobare în ceea ce privește economia este de -46 de puncte, conform unui sondaj CNN din octombrie.

Al doilea mandat al lui Trump este o cu totul altă poveste față de primul. Pentru mulți americani, pare că prețurile au scăpat de sub control, iar „Visul American” a devenit de neatins.

Administrația Trump și republicanii din Congres au aruncat vina asupra democraților pentru situația financiară precară pe care au preluat-o. Însă unele dintre politicile lui Trump – în special „războiul” său nepopular – au agravat, în mod clar, costul vieții pentru americani.

Nu este vorba doar despre prețul carburanților, care a adăugat aproximativ 75 de dolari pe lună la cheltuielile oamenilor. Există și alte costuri pe care alegătorii le asociază cu Trump și cu republicanii – unele dintre acestea ducând la creșterea facturilor cu sute de dolari pe lună.

De exemplu:

Eșecul republicanilor de a prelungi, pentru anul 2025, subvențiile majorate în cadrul legii „Affordable Care Act” (Obamacare) a dus la o creștere medie de 58% a primelor lunare de asigurare în acest an. Costurile energiei electrice au crescut cu 8,7% în timpul celui de-al doilea mandat al lui Trump. Trump a fost unul dintre cei mai fervenți susținători ai unei dezvoltări neîngrădite a inteligenței artificiale.

Politicile lui Trump privind imigrația și tarifele vamale au dus la scumpirea reparațiilor auto, costurile acestora crescând cu 12,3% de când Trump a preluat funcția.

De asemenea, acestea au determinat o creștere cu 13,3% a costurilor pentru constructorii de locuințe.

Potrivit Tax Foundation, tarifele vamale impuse de Trump au însemnat, în acest an, taxe suplimentare de 820 de dolari pentru o gospodărie americană medie.

„Să presupunem, de dragul argumentației, că Biden a dat-o complet în bară: asta nu îl absolvă cu nimic pe Trump”, a declarat Steven Durlauf, economist la Universitatea din Chicago, care studiază inegalitatea averii și mobilitatea socială. „Inflația a fost gestionată prost de Trump. Alegătorii trebuie să atribuie responsabilitatea politicilor administrației.”

Toate dovezile indică faptul că alegătorii fac exact acest lucru. Acesta este un motiv important pentru care Partidul Republican al lui Trump a suferit o înfrângere în alegerile de la jumătatea mandatului, desfășurate marți.

Fără opțiuni

Inflația este doar o parte a problemei. Mulți americani simt că economia i-a lăsat în urmă.

Economia de tip „K” explică parțial acest fenomen: americanii mai înstăriți – cei care dețin acțiuni la bursă și o locuință proprie – sunt mult mai puțin afectați de creșterea costurilor decât americanii cu venituri mai mici, care trăiesc tot mai des de la un salariu la altul.

O mare parte a problemei constă în lipsa opțiunilor pentru a atinge „Visul American”: deficitul masiv de servicii de îngrijire a copiilor și de locuințe a făcut ca acestea să devină inaccesibile ca preț pentru mulți oameni, blocând accesul chiar și pentru cei care și-ar permite, în alte condiții, să le obțină.

„Idealul clasei de mijloc devine tot mai greu de atins”, a spus Durlauf.

Același lucru este valabil și pentru piața muncii. Deși rămâne relativ solidă, piața locurilor de muncă nu mai cunoaște avântul din anii de imediat după pandemie. Deși concedierile în masă nu au devenit o normă, pentru cei care își caută de lucru, depunerea candidaturilor pare o acțiune sortită să se piardă în neant.

„O altă modalitate de a descrie o piață a muncii cu puține angajări și puține concedieri este aceea de piață lipsită de oportunități”, a explicat Long.

În această economie, mulți americani se simt, pur și simplu, blocați.