Pericolul din gheața Siberiei: Topirea permafrostului este mai periculoasă decât ciuma

Moartea recentă a unei tinere de 28 de ani dintr-un laborator siberian a arătat din nou cât de neputincioși suntem în fața bolilor infecțioase. Darya Shipilova, tehniciană într-un centrul de cercetare a ciumei, a murit în condiții neclare, stârnind îngrijorare la nivel internațional.

În timp ce presa locală speculează că ar fi fost vorba despre un accident de muncă urmat de contaminarea cu ciumă pneumonică, oficialii de la Moscova vorbesc doar despre o pneumonie de cauză necunoscută și dau asigurări că nu există cazuri confirmate.

Tăcerea și lipsa de informații din partea autorităților ruse au ridicat semne de întrebare. Aproximativ 200 de persoane care au intrat în contact cu tânăra au fost izolate, iar Organizația Mondială a Sănătății a atras atenția că întârzierea transmiterii datelor împiedică o evaluare corectă a riscurilor.

Pericolul din adâncuri

Trecând peste acest incident, comunitatea științifică se arată mult mai îngrijorată de un alt fenomen accelerat, și anume topirea permafrostului siberian.

Din cauza schimbărilor climatice, zona arctică se încălzește de până la patru ori mai rapid decât restul planetei, iar solul veșnic înghețat începe să cedeze, ceea ce duce la eliberarea de virusuri și bacterii captive de mii de ani.

În solul congelat au fost găsite deja urme de variolă într-o mumie veche de trei secole și ARN-ul gripei spaniole din 1918 în plămânii unui corp conservat, scrie Bloomberg.

Bacterii rezistente la antibiotice

Cercetătorii au reușit să aducă la viață microbi adormiți de zeci de mii de ani. Deși unii sunt inofensivi, alții sunt rude ale bacteriilor moderne și prezintă o rezistență surprinzător de mare la antibiotice.

În vara anului 2016, valul de căldură care a dezghețat un strat adânc de permafrost a scos la suprafață spori de antrax. Răspândirea bolii a provocat moartea unui copil de 12 ani și pierderea a peste 2.300 de reni.

Boala se poate răspândi extrem de repede

Pe măsură ce Siberia devine mai atractivă pentru industrie, tot mai mulți muncitori ajung în regiuni izolate, crescând șansele ca un potențial agent patogen să fie purtat rapid spre alte colțuri ale lumii.

Din păcate, războiul din Ucraina a îngreunat colaborarea internațională dintre oamenii de știință, iar lipsa de comunicare transparentă din partea autorităților ruse complică monitorizarea acestor amenințări.