O nouă victorie în lupta cu cancerul: Un vaccin bazat pe tehnologia ARNm reduce la jumătate riscul de recidivă

Un vaccin personalizat împotriva cancerului, bazat pe tehnologia ARNm, a obținut rezultate importante într-un studiu clinic de fază 3, deschizând o perspectivă nouă pentru tratamentul melanomului.

Terapia, dezvoltată de Moderna și Merck & Co., a redus cu 49% riscul de recidivă sau deces în rândul pacienților cu melanom, atunci când a fost administrată împreună cu imunoterapia pembrolizumab, comparativ cu tratamentul standard cu pembrolizumab.

Rezultatele provin dintr-un studiu randomizat, dublu-orb, care a inclus 1.137 de pacienți cu melanom în stadii avansate, cu risc ridicat de revenire a bolii. Dintre aceștia, 758 au primit terapia personalizată cu ARNm împreună cu pembrolizumab, iar ceilalți au primit pembrolizumab și placebo, notează IFL Science.

Un vaccin personalizat pe pacient

Tratamentul, denumit intismeran autogen, nu este un vaccin convențional și nici nu funcționează precum vaccinurile folosite pentru prevenirea infecțiilor.

Terapia este concepută individual, pe baza profilului genetic al tumorii fiecărui pacient. Cercetătorii identifică mutațiile specifice celulelor canceroase și creează un preparat ARNm care transmite sistemului imunitar instrucțiuni pentru a recunoaște aceste modificări și a ataca celulele tumorale.

Practic, fiecare pacient primește o terapie construită în funcție de „semnătura” propriului cancer.

„Timp de mulți ani, ideea de a crea un tratament ARNm conceput special pentru cancerul fiecărui pacient în parte a fost o idee ambițioasă”, a declarat Stéphane Bancel, directorul general al Moderna.

Riscul de răspândire a cancerului a scăzut cu 59%

Rezultatele studiului sunt cu atât mai importante cu cât beneficiile nu s-au limitat la reducerea recidivelor.

Combinația dintre intismeran și pembrolizumab a redus cu 59% riscul de metastaze la distanță, comparativ cu pembrolizumab administrat împreună cu placebo.

Terapia a fost administrată după intervenția chirurgicală, în cadrul unui tratament care urmărește să elimine celulele canceroase rămase și să reducă șansele ca boala să reapară.

Rezultatele complete ale studiului de fază 3 urmează să fie publicate ulterior, însă datele preliminare prezentate în 2026 au atras deja atenția comunității oncologice.

„Aceste rezultate ar putea contribui la inițierea unui nou val de tratamente terapeutice pentru cancer”, a declarat Elias Sayour, oncolog pediatru la Universitatea din Florida, care nu a fost implicat în cercetare.

De ce este considerată o premieră

Miza cercetării depășește tratamentul melanomului. Spre deosebire de terapiile personalizate care aleg medicamentul potrivit pentru un anumit profil de pacient, noua abordare urmărește să creeze un tratament propriu pentru fiecare tumoră.

„În timp ce medicamentele personalizate anterioare potriveau pacienții cu medicamentul potrivit, acesta este primul studiu care creează un medicament complet nou pentru fiecare pacient”, a explicat profesorul asociat Seth Cheetham, de la Universitatea din Queensland.

Conceptul este urmărit în prezent și pentru alte forme de cancer. Sunt investigate terapii ARNm personalizate pentru cancer pulmonar, de vezică urinară, renal, pancreatic și gastric.

Nu este încă un vaccin disponibil pe scară largă

În ciuda rezultatelor spectaculoase, terapia nu trebuie confundată cu un vaccin împotriva cancerului disponibil publicului larg.

Este vorba despre un tratament personalizat administrat pacienților care au deja cancer, în combinație cu intervenția chirurgicală și imunoterapia. În plus, rezultatele complete ale studiului de fază 3 sunt încă așteptate, iar aprobarea de către autoritățile de reglementare este o etapă separată.

Totuși, succesul studiului marchează un moment important pentru medicina personalizată. Tehnologia ARNm, devenită cunoscută la scară mondială prin vaccinurile împotriva COVID-19, începe să fie testată într-o direcție mult mai ambițioasă, aceea de a transforma sistemul imunitar într-un instrument capabil să urmărească ținte unice ale tumorii fiecărui pacient.

„Acesta este un început de bun augur”, a declarat Karen Knudsen, directorul Institutului Parker pentru Cancer și Imunoterapie, potrivit sursei citate. „De aici încep lucrurile.”