Noua reformă a notării 2026: Clarificări CNCE pentru profesori

Lansată pentru a elimina subiectivismul notării din 2026, noua reformă a evaluării școlare a creat confuzie în rândul cadrelor didactice, pe fondul lipsei unei echivalări clare între cele trei niveluri de performanță și scala clasică de note de la 1 la 10. Deși cadrul legal prevede sancțiuni disciplinare pentru profesorii care nu aplică standardele, Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare explică faptul că noile criterii nu înlocuiesc automat notele, ci rămân la latitudinea judecății profesionale a fiecărui dascăl.

Conform documentului supus dezbaterii publice, standardele de evaluare definesc, pentru fiecare competență specifică din programa școlară, cunoștințele și abilitățile pe care un elev trebuie să le demonstreze, structurate pe trei niveluri de performanță: nivel de bază, nivel consolidat și nivel avansat.

Pentru elevi, evaluarea va deveni mai predictibilă, iar criteriile pentru obținerea unei note vor fi transparente și cunoscute în prealabil.

Reforma urmărește să reducă până la dispariție influența diferențelor de exigență dintre profesori și să mute accentul pe competențe și pe progresul individual al fiecărui elev.

Implementarea reformei presupune o schimbare majoră pentru cadrele didactice, care vor trebui să își proiecteze evaluările raportându-se la standardele naționale, să utilizeze descriptorii de performanță, să ofere feedback în funcție de nivelul atins de elev și să participe la programe de formare continuă, scrie adevarul.ro.

Potrivit cadrului legal, nerespectarea standardelor de evaluare poate constitui abatere disciplinară, iar aplicarea lor va fi monitorizată prin mecanismele de inspecție școlară.

Confuzii privind modul de notare în cadrul noilor evaluări

Problemele n-au întârziat să apară, chiar dacă reforma a fost foarte așteptată în sistemul de învățământ.

În documentul aflat în dezbatere publică, standardele de evaluare sunt defined pentru fiecare competență specifică din programa școlară, precizându-se ce cunoștințe și abilități trebuie să demonstreze elevii, iar acestea sunt împărțite în trei niveluri de performanță: nivel de bază, nivel consolidat și nivel avansat.

Cu toate acestea, din documente a lipsit transpunerea clară a acestor niveluri în note, mai ales acolo unde diferențele sunt marginale, precum între notele 5 și 6.

Confuzia a ajuns până la ministrul Educației, Mihai Dimian, care a încercat să explice dilema în comentarii pe Facebook, după ce mai mulți profesori au sesizat problema.

Ministrul Dimian a insistat în comentarii că „standardele spun clar care e nivelul pentru 5-6, pentru 7-8, pentru 9-10 în evaluarea unei competențe”, chiar dacă nu există nicăieri aceste precizări.

Adevărul a adunat toate neclaritățile profesorilor exprimate pe rețelele de socializare pentru a obține punctul de vedere al Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE), organismul Ministerului Educației care s-a ocupat de standardizarea evaluărilor.

Răspunsurile Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE)

1. Cum va arăta concret procesul de notare și de ce nu există o transformare mecanică a descriptorilor în note?

CNCE: Standardele naționale de evaluare influențează procesul de notare, dar rolul lor este, în fapt, mult mai amplu.

Standardele naționale de evaluare sunt parte a curriculumului național (Legea 198/2023) și au fost create cu scopul de a regla întregul proces de predare-învățare-evaluare, de la proiectare până la feedback asupra rezultatelor învățării, nu doar notarea (care este doar o parte a acestui proces, relativ redusă ca pondere).

Standardele naționale de evaluare sunt construite în cadrul proiectului RECRED (pornind de la fiecare dintre competențele specifice prevăzute de programele școlare în uz) și descriu mai multe niveluri de performanță în învățare.

Marea miză a standardelor naționale de evaluare este aceea de a oferi profesorilor, elevilor și părinților informații obiective și în timp util despre nivelul la care se află elevul în procesul de învățare.

Aceste informații pot fi folosite pentru organizarea de activități remediale, de consolidare sau de transfer, contribuind la consolidarea învățării. Desigur, atunci când profesorul consideră oportun, aceste informații pot fi cuantificate sub formă de note.

Așadar, ceea ce se vizează în primul rând sunt rezultatele învățării și ameliorarea continuă a acestora, nu doar notarea.

Desigur, standardele naționale de evaluare sunt relevante și pentru procesul de notare. În acest sens, standardele naționale de evaluare vor oferi profesorului instrumentele necesare pentru a evalua în mod obiectiv performanța elevului, șansa de a-și fundamenta decizia pe criterii obiective.

În egală măsură, standardele naționale de evaluare vor facilita „evaluarea ca parte a învățării”, vor ușura elevului înțelegerea locului pe care îl are în procesul de dezvoltare a unei anumite competențe și vor facilita comunicarea descriptivă a rezultatelor școlare către părinți și societate.

Standardele de evaluare nu schimbă sistemul de notare de la 1 la 10, ci oferă criterii clare și unitare pentru evaluarea elevilor. Această precizare exprimă exact raportul dintre standarde și scala de notare: standardele acționează asupra criteriului, nu asupra scalei.

Standardele naționale de evaluare nu constituie o scală de notare paralelă, ci constituie referențialul în raport cu care se realizează evaluarea. Evaluarea rezultatelor învățării elevilor se realizează cu respectarea cadrului legal specific:

• Legea nr. 198/2023 – art. 95 (scopurile evaluării și realizarea tuturor evaluărilor pe baza standardelor naționale de evaluare), art. 96 alin. (1) (forma de exprimare a rezultatelor evaluării) și art. 97 (rolul evaluării realizate pe baza standardelor în fundamentarea planurilor individuale de învățare, precum și competența Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare de a elabora standardele și metodologiile);

• ROFUIP – art. 101–107, în special art. 102 alin. (2)–(4) și art. 106.

Standardele naționale de evaluare nu modifică sistemul de notare, nu îl înlocuiesc și nu instituie o scală suplimentară. Standardele nu se convertesc în mod mecanic în note.

Acestea fundamentează judecata profesională prin care rezultatul învățării este apreciat și, ulterior, exprimat în forma prevăzută de lege.

Nu există „un mecanism de transformare a descriptorilor în note numerice”. Această abordare ar denatura scopul standardelor naționale, scop care impune o analiză calitativă și o calibrare profesională a evaluării.

Procesele se realizează prin comunitățile de practică ale profesorilor și prin dezvoltarea profesională continuă, pentru evaluarea criterială bazată pe descriptori de performanță, pe consens și pe asumare, și nu printr-o simplistă, mecanică echivalare matematică.

Procesul de trecere de la standard la notă este unul complex, implicând numeroase variabile și nu presupune o echivalență între standarde și note înțeleasă în mod mecanic.

Standardele naționale de evaluare vor oferi profesorului instrumentele necesare pentru a evalua în mod obiectiv performanța elevului, șansa de a-și fundamenta decizia pe criterii obiective.

Descriptorii nivelurilor de performanță sunt cei care arată ce trebuie să știe, să facă și ce grad de autonomie trebuie să aibă elevul pentru a se încadra într-un nivel de performanță sau altul, ajutând astfel la luarea deciziei.

Cu alte cuvinte, profesorul va avea în continuare autonomie decizională în acordarea unei note, utilizând însă standardele.

2. Cum se diferențiază nota 5 de nota 6 în interiorul nivelului „De bază”?

CNCE: Diferențierea în interiorul scalei de notare se realizează prin exercitarea competenței profesionale a cadrului didactic.

Standardele naționale de evaluare nu restrâng această competență, ci o fundamentează: prin descrierea explicită a nivelului de realizare a rezultatelor învățării, acestea oferă cadrului didactic un reper verificabil, comun tuturor cadrelor didactice și, implicit, tuturor unităților de învățământ, pe care aprecierea se poate întemeia.

Astfel de diferențieri fine vor continua să depindă de decizia de tip expert a profesorului, de capacitatea sa de a cântări o multitudine de factori atunci când apreciază nivelul de performanță al elevului.

Este adevărat, standardele obiectivează procesul de evaluare a rezultatelor școlare, fără a pretinde însă obiectivitatea absolută.

Spre exemplu, nota va depinde de contextele în care se produce învățarea, de nevoile individuale, de nivelul de motivație al elevului, de competențele anterioare etc.

3. Ce corespondent au nivelurile „În formare” și „În dificultate”?

CNCE: Referitor la nivelurile „În formare” și „În dificultate”, acestea nu fac parte din arhitectura standardelor naționale de evaluare.

Arhitectura standardelor cuprinde trei niveluri de performanță - „De bază”, „Consolidat” și „Avansat” -, defined prin descriptori distincți pentru fiecare competență specifică.

Pentru elevul care nu atinge pragul nivelului „De bază” într-un anumit moment al procesului de învățare, raportarea se realizează prin categoria „În dezvoltare”, care are rol exclusiv diagnostic și semnalează necesitatea unor măsuri remediale.

Această categorie nu are și nu poate avea un corespondent direct în scala de notare, întrucât nu reprezintă o notă, ci o informație pedagogică ce fundamentează planul individualizat de învățare.

4. Cum se stabilește o singură notă când un elev are niveluri diferite de performanță la competențe distincte?

CNCE: Situația în care un elev demonstrează niveluri diferite de performanță la competențe distincte ale aceleiași discipline este normală și este de așteptat.

Această situație nu constituie o situație-problemă ce ar trebui rezolvată printr-o operațiune „mecanică” de tipul „transformării într-o singură notă”, ci reprezintă tocmai informația cu cea mai mare valoare pedagogică pe care standardele o pun la dispoziție: unde se poziționează elevul în procesul de învățare și care este pasul următor necesar.

Această informație se valorifică prin planul individualizat de învățare și nu prin reducerea ei la o valoare numerică unică.

Spre exemplu, nota va depinde de ponderea pe care una sau alta dintre competențele specifice o au în cadrul disciplinei, de contextele în care se produce învățarea etc.

Existența standardelor naționale de evaluare oferă însă profesorului șansa să discute cu elevul competențele deficitare, să-și ajusteze strategiile didactice în raport cu „punctele slabe” ale elevului, dar și să orienteze efortul de dezvoltare al elevului, sugerând activități suplimentare, remediale ș.a.

În concluzie, subliniem faptul că standardele naționale de evaluare, prin descriptorii nivelurilor de performanță, oferă reperele de calitate pentru fundamentarea evaluării criteriale, completând programa școlară și precizând nivelurile de performanță așteptate.

Acestea nu sunt liste birocratice de verificare și nici grile fixe care să înlocuiască raționamentul profesional al cadrului didactic.

Utilizate corect, standardele nu îngustează, ci extind repertoriul profesional, oferind un limbaj comun pentru calibrare, echitate și progres, precum și argumentele necesare pentru diminuarea presiunii puse pe note ca scop în sine.

Sancțiuni pentru profesori: nerespectarea standardelor devine abatere disciplinară

Începând cu anul școlar 2026-2027, cadrele didactice din învățământul primar, gimnazial și din clasa a IX-a de liceu vor fi obligate să realizeze evaluarea curentă a elevilor pe baza unor standarde naționale de evaluare, definite pentru fiecare disciplină din trunchiul comun.

Ministerul Educației a transmis că aplicarea acestor standarde va fi monitorizată prin intermediul inspecției școlare, iar nerespectarea lor poate constitui abatere disciplinară, conform cadrului legal în vigoare.

Reforma, aflată în prezent în dezbatere publică, introduce pentru prima dată în sistemul preuniversitar românesc un referențial curricular explicit al evaluării, menit să uniformizeze criteriile de notare la nivel național și să reducă discrepanțele dintre școli și dintre profesori.

Potrivit documentului, standardele descriu, pentru fiecare competență specifică din programa școlară, ce știe și ce poate face un elev, pe trei niveluri de performanță: de bază, consolidat și avansat.

Digitalizarea evaluărilor și noul calendar de implementare

Aplicarea standardelor este strâns legată de procesul de digitalizare a evaluării, început deja prin corectarea digitalizată a examenelor naționale.

Noul cadru va permite dezvoltarea unor bănci naționale de itemi, crearea de teste standardizate, analiza statistică a rezultatelor și identificarea nivelului real al competențelor elevilor.

Ministerul a colaborat prin proiectul RECRED cu specialiști în evaluare educațională pentru elaborarea descriptorilor și a instrumentelor metodologice necesare.

Calendarul implementării prevede ca, după finalizarea perioadei de consultare publică și aprobarea ordinului de ministru, standardele să intre în etapa de aplicare graduală.

Aplicarea obligatorie pentru disciplinele din trunchiul comun este prevăzută începând cu anul școlar 2026-2027.

Până atunci, Ministerul Educației trebuie să finalizeze formarea profesorilor, elaborarea ghidurilor metodologice, dezvoltarea instrumentelor digitale, adaptarea băncilor de itemi și a evaluărilor naționale.

De ce este nevoie de o reformă radicală în evaluarea școlară?

Introducerea standardelor naționale de evaluare reprezintă una dintre cele mai ample reforme ale învățământului preuniversitar românesc de după 1990, prin faptul că statul definește explicit nivelurile de performanță așteptate pentru fiecare competență din programele școlare și creează un cadru național unic pentru evaluare.

Ministerul consideră că aprobarea ordinului va consolida un sistem de evaluare predictibil, echitabil, transparent și orientat spre dezvoltarea competențelor elevilor.

Ministerul și specialiștii implicați în proiect au identificat mai multe probleme structurale ale sistemului actual de evaluare, care au stat la baza inițierii acestei reforme.

În prezent, evaluarea la clasă diferă semnificativ de la o școală la alta și chiar de la un profesor la altul, din cauza subiectivismului în acordarea notelor, a lipsei unor repere comune și a accentuării memorării în defavoarea aplicării cunoștințelor.

Consecințele acestor deficiențe sunt vizibile în practică: aceeași notă reflectă niveluri diferite de competențe de la un elev la altul, de la o clasă la alta sau de la o școală la alta.

Un 10 obținut într-o școală de cartier, într-o comunitate rurală sau într-un colegiu național poate desemna cunoștințe radical diferite.

Diferențele devin evidente în momentul susținerii Evaluării Naționale și a Bacalaureatului, unde performanțele elevilor se îndepărtează adesea de notele din catalog.

De asemenea, rezultatele României la testările internaționale PISA au arătat că mulți elevi întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice cunoștințele în situații concrete, ceea ce a determinat orientarea noului model spre evaluarea competențelor și a capacității de utilizare a informațiilor, nu doar spre reproducerea lor mecanică.