Ministrul Dezvoltării explică pe larg comasarea comunelor

Reforma administrativ-teritorială pregătită de Guvern începe cu localitățile mici, iar Ministerul Dezvoltării anunță că sute de comune vor avea posibilitatea să se comaseze voluntar. Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, susține că prima etapă va viza 429 de unități administrativ-teritoriale cu mai puțin de 1.500 de locuitori, însă procesul de comasare voluntară va putea fi accesat și de localități care depășesc acest prag.

Potrivit ministrului, comasarea voluntară ar urma să se desfășoare până la 1 martie 2027, iar ulterior reforma ar putea trece într-o etapă obligatorie, care să fie pusă în aplicare începând cu alegerile locale din 2028.

„Într-o primă etapă, vorbim de comasarea voluntară. A doua etapă va fi o comasare prin asumare, o comasare obligatorie în a doua etapă”, a declarat Alexandru Stoica.

Ministrul spune că nu este obligatoriu ca o comasare voluntară să se producă doar între localități cu mai puțin de 1.500 de locuitori. În funcție de situație, pot fi luate în calcul și localități cu 2.000 sau 3.000 de locuitori.

„Nu, acum vorbim în prima etapă de comasarea voluntară. Vorbim, practic, de cele 429 de localități, dar, în același timp, și dacă există peste 1.500 de locuitori, localități cu 2.000 sau cu 3.000 de locuitori, pot să facă această comasare voluntară”, a explicat ministrul.

Ce se întâmplă cu primăriile care se comasează

Alexandru Stoica susține că reforma nu ar însemna dispariția localităților, ci reorganizarea administrației acestora. În localitățile absorbite ar urma să fie păstrate puncte locale de servicii, astfel încât cetățenii să nu fie obligați să se deplaseze pentru fiecare document sau serviciu administrativ.

„O să rămână acolo un funcționar care va gestiona tot ce vine din partea oamenilor”, a spus ministrul, explicând că aceste puncte ar putea fi dotate inclusiv cu tehnologie pentru videoconferințe și pentru transmiterea și semnarea documentelor în timp real.

În privința angajaților din administrațiile locale, ministrul vorbește despre o perioadă de tranziție de patru ani, în care personalul primăriilor care se comasează ar urma să fie preluat de noua structură administrativă.

„Nu gata, de mâine nu mai veniți la serviciu. Trebuie să existe o perioadă de patru ani de zile în care angajații știu ce au de făcut”, a declarat Stoica.

Investiții și facilități pentru localitățile care acceptă comasarea

Ministrul Dezvoltării susține că localitățile care vor accepta comasarea voluntară vor putea beneficia de investiții și facilități fiscale. În programul de guvernare este prevăzut programul „Start Reforma Administrativă”, cu un buget de 4 miliarde de lei credite de angajament și câte 2 miliarde de lei credite bugetare în 2027 și 2028.

Stoica spune că banii ar putea fi folosiți pentru investiții în infrastructură și servicii publice, inclusiv alimentare cu apă, canalizare, gaze, drumuri, școli sau centre medicale.

„Primăriile ce se comasează vor primi investiții în localitatea lor, exact pentru ceea ce urmează să mărim, servicii publice de calitate”, a afirmat ministrul.

Acesta a explicat că avantajul economic al comasării ar fi legat și de reducerea costurilor pentru investițiile publice. De exemplu, două localități apropiate ar putea utiliza aceeași infrastructură pentru anumite servicii, în loc să construiască separat aceleași obiective.

Referendum local pentru comasarea voluntară

Procesul de comasare voluntară ar urma să fie declanșat prin referendum local. Ministrul spune că nu intenționează să elimine consultarea cetățenilor și că fiecare localitate trebuie să decidă dacă dorește să intre în procesul de comasare.

„La comasarea voluntară, întotdeauna am zis că se face referendum local. Nu facem fără referendum local”, a precizat Stoica.

Potrivit ministrului, în prezent pragul de prezență pentru validarea referendumului local este de 30% din numărul alegătorilor înscriși pe listele permanente.

După organizarea referendumurilor, rezultatele ar urma să fie centralizate de prefecți și transmise Ministerului Dezvoltării, care va iniția ulterior demersurile legislative necesare.

Orașele sub 10.000 de locuitori, următoarea problemă a reformei

O altă componentă a reformei administrative este situația orașelor care nu mai ating pragul de 10.000 de locuitori prevăzut de legislația privind statutul localităților.

Ministrul Dezvoltării a fost întrebat și despre orașele care nu mai ating acest prag și a precizat că situația acestora trebuie analizată în cadrul reformei.

„Este legea care spune foarte clar. Orașele trebuie să aibă minimum 10.000 de locuitori”, a declarat Alexandru Stoica.

În paralel, în cadrul grupului de lucru al PSD pentru reforma administrativă, este analizat un scenariu mai amplu, care prevede reorganizarea comunelor cu mai puțin de 3.000 de locuitori și a orașelor cu mai puțin de 10.000 de locuitori. În cazul orașelor, una dintre variantele discutate este trecerea unor localități la statutul de comună, în funcție de criteriile care vor fi stabilite.

Ministrul Dezvoltării nu a prezentat însă în declarațiile analizate o listă a orașelor care ar urma să își piardă statutul urban și nici nu a anunțat că transformarea acestora în comune este deja o decizie adoptată.

Reforma ar trebui să fie finalizată până la alegerile din 2028

Alexandru Stoica susține că reforma administrativă trebuie stabilită înainte de alegerile locale din 2028, astfel încât noua structură administrativă să poată fi aplicată odată cu scrutinul.

„Nu dincolo de 2028. Din 2028 vom merge pe noua structură la alegeri”, a afirmat ministrul.

Prima etapă, cea a comasărilor voluntare, este programată să se desfășoare până la 1 martie 2027. Ulterior, Guvernul intenționează să treacă la etapa de reorganizare prin asumare, urmând ca noua structură să intre în vigoare la alegerile din 2028.

Reforma ar putea schimba astfel în mod semnificativ harta administrației locale din România, însă forma finală a reorganizării, inclusiv situația orașelor care au coborât sub pragul de 10.000 de locuitori, urmează să fie stabilită în urma analizelor și consultărilor din perioada următoare.