Marea Neagră a devenit cea mai periculoasă zonă maritimă din lume

Marea Neagră a devenit, în 2026, cea mai periculoasă zonă maritimă din lume pentru transporturile comerciale, depășind inclusiv Strâmtoarea Ormuz, afectată de războiul dintre Statele Unite și Iran. Peste 300 de atacuri și mai mult de 30 de navigatori uciși sunt bilanțul confruntărilor care au transformat una dintre cele mai importante rute comerciale dintre Europa și Asia într-o zonă de risc major. Situația este deosebit de îngrijorătoare pentru România, după ce atacurile s-au extins în apropierea apelor sale, punând la încercare capacitatea NATO de a asigura securitatea flancului estic.

Potrivit unei analize publicate joi, 12 noiembrie, de cotidianul american The Wall Street Journal, intensificarea atacurilor împotriva navelor comerciale a făcut din Marea Neagră cea mai sângeroasă rută maritimă a anului. Conflictul dintre Rusia și Ucraina, care a afectat transporturile maritime încă din februarie 2022, a intrat într-o nouă etapă, în care navele civile și echipajele acestora sunt expuse unor amenințări tot mai mari.

Forțele ruse au atacat nave comerciale care transportau produse alimentare exportate din Ucraina, în timp ce forțele ucrainene au utilizat drone pentru a lovi transporturile maritime rusești. Escaladarea confruntărilor a afectat inclusiv zone în care navele comerciale încercau să se retragă pentru a evita pericolele din apropierea coastelor rusești și ucrainene.

Conform datelor companiei de securitate maritimă Ambrey, citate de publicația americană, în Marea Neagră au fost înregistrate peste 300 de atacuri de la începutul anului. Bilanțul acestora depășește 30 de navigatori morți, în timp ce peste 20 de persoane sunt date dispărute, potrivit informațiilor furnizate de organizații ale armatorilor, platforme de monitorizare a traficului maritim și autorități locale.

Prin comparație, Organizația Maritimă Internațională (IMO) a confirmat, până la 11 noiembrie, 134 de incidente în Strâmtoarea Ormuz și în regiunea extinsă a Orientului Mijlociu, soldate cu 25 de navigatori morți. Aceste incidente au fost înregistrate de la izbucnirea conflictului dintre Statele Unite și Iran, la 28 februarie 2026.

Atacurile au ajuns în apropierea României și Bulgariei

Una dintre cele mai îngrijorătoare evoluții este extinderea atacurilor către apele din apropierea României și Bulgariei, două state membre NATO care nu participă direct la războiul dintre Rusia și Ucraina.

În luna octombrie, au fost raportate atacuri asupra a 12 nave în largul celor două țări, iar aproape jumătate dintre incidente s-au soldat cu morți, dispăruți sau răniți în rândul echipajelor, potrivit datelor prezentate de The Wall Street Journal.

Unul dintre incidentele care ilustrează gravitatea situației s-a produs la 5 octombrie, când nava comercială Royad Mammadov, sub pavilion Saint Kitts și Nevis și operată de interese turcești, a fost cuprinsă de flăcări și s-a scufundat în Marea Neagră, în afara apelor teritoriale românești.

Nava transporta porumb din portul ucrainean Ismail către Ravenna, în Italia. Două persoane au murit, iar autoritățile române au intervenit pentru salvarea a 11 membri ai echipajului.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a atribuit atacul unor drone rusești. Autoritățile române au confirmat incidentul și operațiunile de salvare, fără să stabilească public, la acel moment, cauza incendiului.

Incidentele au amplificat îngrijorările privind posibilitatea extinderii conflictului asupra transporturilor comerciale din apropierea teritoriului NATO.

Mai mulți lideri europeni au atribuit Rusiei responsabilitatea pentru atacurile recente, însă Moscova a respins acuzațiile. Identificarea autorilor fiecărui incident rămâne importantă, inclusiv pentru stabilirea naturii amenințărilor și a eventualelor măsuri de răspuns.

Situația maritimă se suprapune peste alte amenințări semnalate de statele europene pe flancul estic al NATO, inclusiv încălcări ale spațiului aerian, atacuri cibernetice și acte de sabotaj atribuite Moscovei.

Uniunea Europeană alocă 50 de milioane de euro pentru securitatea Mării Negre

Escaladarea atacurilor a determinat Uniunea Europeană să accelereze măsurile de securitate maritimă, iar România și Bulgaria vor avea un rol central în implementarea acestora.

Luni, 9 noiembrie, în timpul vizitei la București, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat alocarea a 50 de milioane de euro pentru accelerarea înființării unui centru de securitate maritimă la Marea Neagră, care va fi gestionat de România și Bulgaria.

Totodată, România va beneficia de alte 10 milioane de euro pentru consolidarea capacităților de căutare și salvare pe mare, în contextul înmulțirii incidentelor soldate cu victime în rândul echipajelor comerciale.

„România se află în prima linie a securității europene”, a declarat Ursula von der Leyen, subliniind că țara noastră are un rol esențial în protejarea frontierelor, a spațiului aerian și a apelor Mării Negre.

Președinta Comisiei Europene a avertizat că atacurile cu drone asupra navelor comerciale din apropierea coastelor românești reprezintă o amenințare directă la adresa libertății navigației și a securității economice europene.

Centrul de securitate maritimă ar urma să îmbunătățească monitorizarea traficului naval, schimbul de informații și identificarea amenințărilor, inclusiv prin utilizarea unor sisteme moderne de supraveghere.

Potrivit precizărilor făcute marți, 10 noiembrie, de reprezentanții Comisiei Europene, obiectivul este ca noua structură să devină operațională în 2027. Un grup de lucru comun va stabili etapele concrete și termenele pentru implementare.

Nicușor Dan avertizează asupra încercărilor Rusiei de a extinde conflictul

Președintele României, Nicușor Dan, a abordat amenințările din Marea Neagră în discuțiile purtate cu Ursula von der Leyen.

Într-o declarație făcută luni, acesta a susținut că incidentele recente fac parte dintr-un spectru mai larg de acțiuni hibride atribuite Rusiei.

„Am avut numeroase incidente la Marea Neagră, acțiuni de sabotaj, atacuri cibernetice”, a arătat Nicușor Dan, referindu-se și la incursiunile cu drone și campaniile de dezinformare.

Președintele a avertizat că Rusia încearcă să escaladeze conflictul declanșat în Ucraina și să atragă alte state europene în această confruntare.

Totodată, Nicușor Dan a subliniat importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea energetică și comerțul internațional, arătând că o pace durabilă în Ucraina și reconstrucția acesteia depind inclusiv de securizarea regiunii.

NATO, pusă în fața unei noi provocări pe flancul estic

Extinderea atacurilor către apele din apropierea României și Bulgariei reprezintă o provocare suplimentară pentru NATO, într-o regiune în care Alianța se confruntă deja cu presiuni militare și amenințări hibride.

Potrivit Reuters, NATO a anunțat planuri de consolidare a prezenței sale în regiune prin avioane de patrulare, radare și drone, pentru îmbunătățirea supravegherii și a capacităților de detectare a amenințărilor.

Totuși, securizarea transporturilor comerciale din Marea Neagră ridică probleme complexe. Navele circulă prin ape teritoriale, zone economice exclusive și ape internaționale, iar incidentele care au loc în afara teritoriului statelor membre NATO nu determină automat activarea mecanismelor de apărare colectivă.

În plus, identificarea autorilor atacurilor este esențială pentru stabilirea responsabilității și pentru eventualele măsuri de răspuns.

Traficul maritim, în scădere puternică: Cu 41% mai puține nave intrate prin Bosfor

Consecințele economice ale atacurilor sunt deja vizibile, iar datele privind traficul maritim arată o reducere accentuată a circulației navelor comerciale.

Potrivit Global Fishing Watch, citată de The Wall Street Journal, numărul navelor care au intrat în Marea Neagră prin Strâmtoarea Bosfor în octombrie 2026 a fost cu 41% mai mic decât în aceeași lună a anului trecut.

În același interval, tranziturile în ambele direcții s-au redus cu 38%, pe fondul creșterii riscurilor de securitate și al modificării rutelor utilizate de operatorii maritimi.

Scăderea traficului afectează o regiune cu o importanță majoră pentru comerțul internațional, în special pentru exporturile de cereale și alte produse agricole din Ucraina.

Marea Neagră este mărginită de șase state (România, Bulgaria, Georgia, Rusia, Turcia și Ucraina) și reprezintă un coridor comercial strategic, cu legături către Marea Mediterană prin strâmtorile turcești.

Pentru România, perturbarea circulației navelor poate avea implicații asupra activității Portului Constanța, asupra transporturilor de mărfuri și asupra costurilor logistice. Creșterea riscurilor de securitate poate determina inclusiv majorarea primelor de asigurare sau schimbarea rutelor comerciale, cu efecte asupra competitivității transportului maritim.