Metroul abandonat din Cincinnati | Istoria rețelei subterane

În subteranul orașului Cincinnati rezidă una dintre cele mai spectaculoase și bizare construcții abandonate din America: un sistem de metrou adus aproape de finalizare, dar care nu a primit niciodată vreun pasager. De aproape o sută de ani, rețeaua ce include aproximativ doi kilometri de tuneluri, trei stații bine conservate și șine nefolosite a rămas complet pustie, mărturie a unui plan urbanistic ambițios eșuat.

Proiectul a prins contur în anul 1912, când administrația locală a decis să reconvertească vechiul canal Miami-Erie într-o linie modernă de transport subteran.

La acea vreme, Cincinnati se număra printre cele mai mari șapte orașe din Statele Unite, iar proiectul metroului era văzut ca un pas important spre modernizare. Ideea s-a bucurat de un sprijin masiv, peste 80% dintre locuitori votând în favoarea construcției. Entuziasmul a fost însă întrerupt de izbucnirea Primului Război Mondial.

Problemele financiare și oprirea lucrărilor

Inflația din anii '20 și scumpirea masivă a construcției

Din cauza conflictului, lucrările au fost amânate și au început abia la 28 ianuarie 1920. Curând au apărut însă problemele financiare. În 1921, inflația a dus la creșterea accentuată a costurilor de construcție, iar fondurile disponibile au fost suficiente doar pentru realizarea a unsprezece din cele șaisprezece mile prevăzute inițial. Segmentul estic al proiectului a fost abandonat, însă cei aproximativ doi kilometri de tuneluri au fost finalizate la începutul anului 1923 și declarați de ingineri în stare excelentă.

Deși era practic pregătit pentru exploatare, metroul nu a fost pus niciodată în funcțiune.

Marele Crah Financiar și eșecul proiectului

Anii care au urmat au fost marcați de blocaje administrative și lipsă de finanțare. În octombrie 1928 a fost deschisă circulației artera Central Parkway, construită deasupra tunelurilor, ceea ce a redus presiunea pentru dezvoltarea metroului. La scurt timp, prăbușirea bursei din 1929 a eliminat orice perspectivă de continuare a investiției.

Comisia responsabilă de dezvoltarea sistemului de transport rapid a fost desființată, iar în 1936 autoritățile au solicitat un studiu privind posibile utilizări ale tunelurilor. Raportul a concluzionat că acestea nu puteau servi eficient altui scop decât celui pentru care fuseseră construite, recomandând abandonarea proiectului.

Încercări eșuate de reconversie a tunelurilor

De la adăpost antiaerian la proiectul MetroMoves

În 1939 s-a analizat transformarea lor în tuneluri rutiere, însă structura nu era compatibilă cu o astfel de utilizare. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, tunelurile au fost luate în calcul ca adăposturi antiaeriene, însă un asemenea atac nu s-a produs niciodată. Astfel, metroul nu a fost folosit nici pentru transport, nici ca refugiu.

O nouă încercare de valorificare a infrastructurii a apărut abia în 2002, prin proiectul MetroMoves, care prevedea dezvoltarea unui sistem regional de transport feroviar ușor folosind tunelurile existente. Planul depindea însă de majorarea taxei pe vânzări cu jumătate de cent, iar alegătorii l-au respins cu 68% din voturi.

Statutul actual al infrastructurii subterane

După acest eșec, statul Ohio a încadrat tunelurile drept spații restrânse, interzicând utilizarea lor în scopuri comerciale. În prezent, acestea găzduiesc doar o conductă de apă și cabluri de fibră optică și sunt accesate ocazional doar de echipele de întreținere, scrie curiozitate.ro.

Situația este cu atât mai neobișnuită cu cât orașul nu își permite nici să reutilizeze infrastructura, nici să o elimine. În 2008, costurile pentru întreținerea tunelurilor erau estimate la 2,6 milioane de dolari, umplerea lor la 19 milioane de dolari, iar transformarea lor într-un sistem funcțional de metrou la aproximativ 100,5 milioane de dolari. În aceste condiții, păstrarea situației actuale rămâne cea mai puțin costisitoare variantă.

Ce viitor pot avea tunelurile abandonate din Cincinnati

De la baruri clandestine la pistă subterană pentru biciclete

În ultimii ani, autoritățile din Cincinnati au lansat o cerere de informații prin care au invitat publicul să propună soluții pentru reutilizarea tunelurilor. Printre ideile primite s-au numărat amenajarea unei băi publice sau a unui bar clandestin de tip speakeasy, însă niciuna nu a fost pusă în practică.

Jake Berman, autorul unei cărți dedicate rețelelor feroviare dispărute din America de Nord, consideră că situația orașului este una aparte. „Cincinnati este cu adevărat unică în sensul că au construit cea mai mare parte a unui sistem de metrou și pur și simplu nu l-au folosit niciodată pentru nimic”, a afirmat acesta.

O propunere care continuă să fie susținută de pasionații locali este transformarea tunelurilor într-o pistă subterană pentru biciclete, protejată de trafic și de condițiile meteo. O astfel de soluție ar oferi, în sfârșit, o utilizare practică unei construcții care a rămas, timp de aproape un secol, simbolul unui proiect neterminat și al unei ambiții feroviare care nu s-a materializat niciodată.