Mediterana se încălzește cu aproximativ 20% mai repede decât media globală. Secetele, incendiile și lipsa apei se vor accentua / Prof. Mihai Dima: Sudul Europei devine mai cald și mai uscat

Temperatura medie din regiunea mediteraneană crește, în contextul schimbărilor climatice actuale, cu aproximativ 20% mai repede decât media globală, arată o analiză publicată de InfoClima și semnată de prof. Mihai Dima, de la Facultatea de Fizică a Universității din București, care scrie despre mecanismele fizice ale schimbărilor climatice.

Consecințele sunt valuri de căldură mai frecvente, veri mai lungi și mai fierbinți, temperaturi extreme și furtuni mai intense, toate acestea contribuind la accentuarea stresului termic. Una dintre explicațiile pentru vulnerabilitatea deosebită a Mediteranei ține chiar de poziția sa geografică.

Analiza face parte dintr-o serie dedicată Europei, continentul care se încălzește cel mai repede.

În acest episod, prof. Mihai Dima urmărește exclusiv efectele schimbărilor climatice asupra bazinului Mării Mediterane.

Climatul mediteranean este în mod natural caracterizat de veri calde și uscate și de precipitații reduse în sezonul estival. Din acest motiv, chiar și modificări relativ mici ale temperaturii sau precipitațiilor pot avea efecte importante. Potrivit analizei InfoClima, o reducere a precipitațiilor sau o creștere a temperaturii poate împinge rapid regiunea către secetă severă, aridizare și deșertificare.

Cele trei fenomene nu sunt însă identice.

Seceta se poate desfășura pe parcursul lunilor sau anilor, în timp ce aridizarea, adică o uscare a climei, reprezintă o transformare climatică mai îndelungată de ordinul deceniilor. Deșertificarea se referă la degradarea ecologică și funcțională a terenurilor și poate avea loc pe parcursul deceniilor sau secolelor.

„Practic, sistemul mediteranean este deja aproape de un prag critic hidrologic”, arată analiza.

Bazinul se află într-o regiune de tranziție între zona temperată europeană și centura atmosferică subtropicală aridă. Pe măsură ce planeta se încălzește, această centură și condițiile uscate asociate ei se extind către nord, spre sudul Europei.

Acesta este unul dintre mecanismele prin care regiunea mediteraneană devine simultan mai caldă și mai uscată, explică prof. Mihai Dima.

Un cerc care amplifică încălzirea este solul uscat care duce la temperaturi și mai ridicate. În regiune funcționează un mecanism de feedback care poate amplifica încălzirea.

Creșterea temperaturilor determină uscarea solului, iar un sol mai uscat înseamnă mai puțină evaporare. În mod normal, evaporarea consumă o parte din energia termică disponibilă. Atunci când procesul se reduce, mai multă energie rămâne în atmosferă și contribuie la încălzirea suplimentară a aerului.

Se formează astfel un feedback pozitiv, în care încălzirea favorizează uscarea solului, iar uscarea solului amplifică, la rândul său, încălzirea.

Astfel de mecanisme pot conduce la schimbări climatice rapide și semnificative, iar efectele sunt cu atât mai importante în Mediterana, unde ecosistemele și societățile sunt foarte sensibile la variațiile climatice.

Mai puține precipitații, dar ploi extreme și inundații rapide

Unul dintre efectele aparent contradictorii ale schimbărilor climatice este că o regiune poate deveni în ansamblu mai uscată, dar să fie în același timp expusă unor precipitații extreme.

Verile mai calde și mai secetoase determină reducerea precipitațiilor estivale, creșterea evaporației și scăderea umidității solului, ceea ce favorizează secete mai severe.

În același timp, deși cantitatea totală de precipitații scade, episoadele de ploi intense pot provoca inundații rapide și furtuni violente, astfel încât perioadele de secetă pot alterna cu precipitații extreme.

Schimbările se resimt și direct asupra Mării Mediterane: sunt favorizate valurile marine de căldură, crește stresul asupra ecosistemelor marine, scade cantitatea de oxigen din apă și se pot intensifica furtunile mediteraneene.

Sezoane de incendii mai lungi

Temperaturile ridicate, seceta, vegetația uscată și vânturile estivale creează împreună condiții favorabile incendiilor de vegetație.

Grecia, Spania și Italia se confruntă deja cu sezoane de incendii mai lungi și mai extinse, arată analiza.

Vulnerabilitatea regiunii este amplificată de densitatea mare a populației, agricultura dependentă de apă, turismul sezonier și numărul mare de comunități și infrastructuri aflate în zonele costiere. Din acest motiv, efectele schimbărilor climatice depășesc dimensiunea strict de mediu și se extind în plan economic, social și geopolitic.

Consecințele ar urma să se resimtă asupra agriculturii, alimentării cu apă a populației, producției de energie hidro și ecosistemelor naturale.

În același timp, simulările climatice indică sezoane de incendii mai lungi și mai intense și o extindere a suprafețelor vulnerabile.

Combinația dintre încălzirea accelerată, reducerea precipitațiilor, secetele persistente și mecanismele locale care amplifică încălzirea face ca bazinul mediteranean să fie considerat un „hotspot” climatic.

„Regiunea mediteraneană este considerată cea mai vulnerabilă zonă europeană și una dintre cele mai expuse regiuni la nivel global”, concluzionează analiza InfoClima, care arată că proiecțiile climatice indică o amplificare a acestor fenomene și a consecințelor lor.

Context: Europa se încălzește de peste două ori mai repede decât media globală

Analiza privind regiunea mediteraneană continuă o serie publicată de InfoClima despre efectele încălzirii accelerate a Europei. În prima parte, profesorul Mihai Dima a analizat situația ghețarilor alpini, care au pierdut aproximativ 50–60% din volum din 1900 până în prezent, ritmul topirii accelerându-se puternic după anul 2000.

Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid, cu o creștere a temperaturilor de aproximativ 0,56°C pe deceniu de la mijlocul anilor 1990, de peste două ori mai rapid decât ritmul mediei globale, potrivit datelor prezentate de profesorul Mihai Dima. În 2025, temperatura medie a Europei a fost cu aproximativ 2,5°C peste nivelul din perioada preindustrială.

Efectele sunt deja vizibile și asupra circuitului apei. În 2025, cel puțin 95% din Europa a înregistrat temperaturi anuale peste medie, stratul de zăpadă a fost cu 31% sub media pe termen lung, iar 70% dintre râurile europene au avut debite anuale sub medie.

Unul dintre efectele încălzirii este retragerea rapidă a ghețarilor alpini, considerați „castelul de apă” al Europei datorită rolului lor în alimentarea marilor sisteme hidrografice.

Cine este autorul analizei

Prof. Mihai Dima este profesor la Facultatea de Fizică a Universității din București și autor al mai multor studii privind mecanismele fizice ale schimbărilor climatice. A fost președinte al Consiliului Național al Cercetării Științifice și secretar de stat pentru cercetare științifică și inovare, iar în prezent este și ambasador științific al Fundației Humboldt din Germania.