'Lumea este inundată de datorii': G20 caută ieșirea dintr-o povară-record de 353.000 de miliarde de dolari

Datoria globală a urcat la un nivel-record de aproape 353.000 de miliarde de dolari, iar cele mai mari economii ale lumii caută o ieșire într-un moment în care războiul cu Iranul, inflația, costurile ridicate de finanțare și noile conflicte comerciale complică și mai mult ecuația. Mesajul transmis de Statele Unite la debutul reuniunii financiare G20 este tranșant: lumea nu-și mai poate permite să stagneze, iar principala cale pentru a reduce povara datoriilor este accelerarea creșterii economice, potrivit News.ro.

„Lumea este inundată de datorii după criza financiară globală și după COVID, iar singura modalitate de a ieși din această situație este să creștem”, a declarat secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, la începutul reuniunii de două zile de la Asheville, Carolina de Nord.

Datoria mondială a ajuns la aproape 353.000 de miliarde de dolari

Presiunea nu este una teoretică. Datoria globală a atins în acest an un record de aproape 353.000 de miliarde de dolari, iar nivelul uriaș al îndatorării a început să ridice semne de întrebare inclusiv asupra unor active considerate tradițional printre cele mai sigure din lume, precum obligațiunile guvernamentale americane.

Statele Unite se află chiar în centrul acestei probleme.

Datoria publică americană a depășit în august, pentru prima dată, pragul de 40.000 de miliarde de dolari. Din această sumă, peste 32.000 de miliarde reprezintă datorie deținută de public, iar costurile cu dobânzile au devenit una dintre cele mai mari componente ale cheltuielilor federale.

Creșterea datoriei și îngrijorările privind situația fiscală a SUA au contribuit și la presiunile asupra pieței obligațiunilor pe termen lung.

Bessent insistă însă că simpla dimensiune a datoriei nu este indicatorul decisiv și susține că Washingtonul poate îmbunătăți raportul dintre datorie și economie dacă PIB-ul crește suficient de rapid.

SUA propun aceeași rețetă întregului G20

Administrația Trump încearcă acum să transforme această abordare într-una dintre temele centrale ale președinției americane a G20.

Washingtonul promovează reducerea reglementărilor, investițiile private, producția mai mare de energie, reformarea sistemelor fiscale și eliminarea barierelor care limitează creșterea.

Agenda oficială stabilită de Trezoreria SUA include, între altele, politici favorabile creșterii, dezechilibrele economice globale, transparența datoriilor, restructurarea datoriilor suverane, reglementarea financiară și activele digitale.

Bessent susține că economia americană poate servi drept exemplu, în condițiile în care investițiile masive în infrastructura necesară inteligenței artificiale contribuie la expansiunea activității economice.

Șeful Fed vede un „val global de investiții”

Un mesaj optimist a venit și din partea președintelui Rezervei Federale, Kevin Warsh.

„Dacă ar fi să caracterizez acest moment, aș spune că este unul al unui val global de investiții”, a declarat Warsh la Asheville.

Șeful Fed consideră că economia mondială trece printr-o schimbare importantă după o perioadă lungă în care capitalul disponibil depășea oportunitățile de investiții.

În viziunea sa, explozia actuală a investițiilor — inclusiv cele legate de noile tehnologii — poate schimba perspectivele de creștere pe termen lung.

Este însă una dintre marile întrebări aflate pe masa G20: dacă această accelerare va fi suficient de puternică și de durabilă pentru a compensa datoriile acumulate de guverne.

Bessent își apără intervențiile pe piața datoriei americane

Washingtonul încearcă, în paralel, să calmeze piața propriilor obligațiuni.

Bessent a fost criticat după ce Trezoreria a extins operațiunile de răscumpărare a obligațiunilor guvernamentale pe fondul creșterii randamentelor titlurilor pe termen lung.

Inclusiv investitorul Stanley Druckenmiller, fost mentor al actualului secretar al Trezoreriei, a criticat această strategie, considerând că ea nu rezolvă problema fiscală de fond.

Bessent respinge însă criticile și susține că piața americană a obligațiunilor a avut o evoluție mai bună decât alte piețe comparabile de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Administrația pregătește separat și un plan de reducere a deficitului, însă prezentarea acestuia ar putea avea loc abia peste câteva luni.

Războiul cu Iranul intră direct în ecuația economică

Reuniunea G20 se desfășoară într-un context mult mai complicat decât cel al datoriei.

Conflictul cu Iranul a produs un nou șoc asupra pieței energetice, iar Washingtonul încearcă în același timp să intensifice izolarea economică a Teheranului.

Bessent urmărește obținerea sprijinului partenerilor G20 pentru noi sancțiuni și a anunțat că SUA pregătesc inclusiv sancționarea unei alte bănci implicate în tranzacții iraniene.

Miza economică este majoră, mai ales în contextul perturbărilor produse în zona Strâmtorii Ormuz, una dintre arterele esențiale pentru transportul mondial de energie.

China, a doua mare problemă pusă pe masa G20

Washingtonul vrea să folosească reuniunea și pentru a pune presiune asupra Chinei.

Bessent consideră că excedentul comercial chinez, estimat la aproximativ 1.200 de miliarde de dolari, nu poate fi susținut pe termen lung și cere Beijingului să își reducă dependența de exporturi și să stimuleze consumul intern.

În paralel, SUA sunt implicate în propriile dispute comerciale, inclusiv cu Canada, după introducerea unor noi tarife.

Rezultatul este o contradicție pe care miniștrii de Finanțe și guvernatorii băncilor centrale trebuie să o gestioneze la Asheville: marile economii spun că au nevoie de mai multă creștere și de mai multe investiții, în timp ce tensiunile geopolitice, barierele comerciale și costurile ridicate ale finanțării riscă să frâneze tocmai această creștere.

Liderii marilor companii, aduși la masa G20

Administrația americană a acordat în acest an și un rol neobișnuit de important sectorului privat.

La discuțiile de la Asheville participă lideri ai unor companii importante, între care șeful JPMorgan Chase, Jamie Dimon, CEO-ul Goldman Sachs, David Solomon, și directorul Eli Lilly, Dave Ricks.

Prezența lor reflectă filosofia promovată de administrația Trump: creșterea economică ar trebui stimulată în primul rând prin investiții private, dereglementare și extinderea producției de energie.

Reuniunea miniștrilor de Finanțe și guvernatorilor băncilor centrale se desfășoară în perioada 31 august – 1 septembrie, în cadrul președinției americane a G20. O nouă reuniune financiară este programată în octombrie, la Bangkok, înaintea summitului liderilor G20 din decembrie.