Italia a aprobat unul dintre cele mai controversate proiecte: Giorgia Meloni schimbă regulile jocului înaintea alegerilor din 2027

Camera Deputaților din Italia a aprobat joi unul dintre cele mai controversate proiecte promovate de guvernul condus de premierul Giorgia Meloni, care vizează reforma legii electorale. Executivul susține că noile reguli vor asigura stabilitatea politică după alegeri, însă opoziția acuză că modificările sunt concepute pentru a favoriza actuala coaliție de guvernare la scrutinul parlamentar din 2027.

Proiectul a fost adoptat prin vot secret, cu 217 voturi pentru, 152 împotrivă și două abțineri, iar acum urmează să fie dezbătut de Senatul Italiei, conform Mediafax.

Imediat după anunțarea rezultatului, în plen a izbucnit sărbătoarea în rândul deputaților de centru-dreapta, în special al parlamentarilor din Frații Italiei. Membrii coaliției de guvernare s-au ridicat în picioare, au aplaudat și s-au felicitat reciproc.

Atmosfera se înfierbântase încă dinaintea votului, când deputații Fraților Italiei i-au oferit mai multe ovații în picioare lui Giovanni Donzelli, responsabilul cu organizarea partidului și autorul unuia dintre cele mai dure discursuri împotriva opoziției.

Ce schimbări aduce noua lege electorală

Inițiativa este susținută de coaliția aflată la putere, formată din Frații Italiei, Liga și Forza Italia, și urmărește modificarea modului în care sunt aleși parlamentarii.

Proiectul introduce un sistem de reprezentare integral proporțională și elimină actualele circumscripții uninominale, în care candidații sunt aleși prin sistemul „first-past-the-post”, cunoscut și ca sistemul „câștigătorul ia totul”.

Potrivit noilor prevederi, orice alianță politică ce obține peste 42% din voturile exprimate la nivel național va beneficia de un bonus de mandate. Coaliția câștigătoare va primi 70 de locuri suplimentare în Camera Deputaților, care are 400 de membri, și încă 35 de mandate în Senatul cu 200 de locuri.

Pentru a evita formarea unor majorități excesive, proiectul stabilește și un plafon maxim de reprezentare de 220 de mandate în Camera Deputaților și 113 locuri în Senat.

Guvernul italian argumentează că noua formulă va reduce riscul apariției unor majorități fragile și va limita negocierile îndelungate pentru formarea unui executiv după alegeri.

Opoziția susține însă că reforma este concepută pentru a le oferi un avantaj semnificativ Giorgiei Meloni și aliaților săi la alegerile legislative din 2027.

Criticii proiectului consideră că bonusul de mandate acordat coaliției câștigătoare ar putea consolida actuala majoritate și ar reduce șansele opoziției de a ajunge la guvernare, chiar și în cazul unor rezultate electorale foarte strânse.

Amendamentele privind voturile preferențiale, respinse

Adoptarea proiectului a fost precedată de două înfrângeri suferite de partidele aflate la guvernare în privința introducerii voturilor preferențiale.

Pe 14 iulie, Camera Deputaților a respins, prin vot secret, un amendament depus de Frații Italiei, Noi Moderați și UDC, care urmărea introducerea listelor cu cap de listă fix și a până la trei voturi preferențiale.

Propunerea a fost respinsă la limită, cu 188 de voturi împotrivă și 187 pentru, fiind blocată de aproximativ 40 de „franc-tirori”, parlamentari care au votat împotriva poziției propriilor partide, în ciuda susținerii Guvernului.

O zi mai târziu, un nou amendament pe aceeași temă, depus de Futuro Nazionale și semnat de Edoardo Ziello, a fost respins cu 233 de voturi împotrivă și 139 pentru.

De această dată, Frații Italiei și Noi Moderați au votat alături de partidul lui Roberto Vannacci, în timp ce Liga și Forza Italia s-au opus.

În ciuda acestor eșecuri, legea în ansamblu și-a continuat parcursul legislativ. Opoziția și-a concentrat însă atacurile asupra consecințelor politice ale respingerii amendamentului și a cerut din nou demisia premierului Giorgia Meloni, potrivit L'Espresso.it.

Maria Elena Boschi: „Un premier serios și-ar fi dat demisia”

Lidera grupului Italia Viva din Camera Deputaților, Maria Elena Boschi, a declarat că majoritatea are „50 de franc-tirori care nu au curajul să voteze conform propriilor convingeri, dar care la vot secret vă înfrâng”.

„Nu mai aveți majoritate nici măcar în această Cameră și un președinte al Consiliului de Miniștri serios ar fi trebuit să demisioneze”, a afirmat Boschi.

Ea a enumerat apoi reformele promise și neîndeplinite de Guvern – prezidențialismul, alegerea directă a premierului, federalismul și reforma justiției – vorbind despre un „vid cosmic”, la care s-ar adăuga acum și unul „comic”, reprezentat de singura reformă pe care Executivul reușește să o adopte.

Ziello: „O lege monstruoasă”

Deputatul Futuro Nazionale Edoardo Ziello a criticat dur proiectul, afirmând că partidul său și-ar fi dorit voturi preferențiale în locul listelor blocate și o lege fără obligativitatea cotelor de gen.

El i-a acuzat pe cei din coaliția de centru-dreapta care „au înjunghiat-o pe Giorgia Meloni pe la spate” în timpul votului secret privind preferințele.

„În această lege există o tentativă de a construi un cordon sanitar împotriva generalului Vannacci. Ați făcut o monstruozitate politică”, a declarat Ziello.

Futuro Nazionale a votat împotriva proiectului și speră ca Senatul să reintroducă voturile preferențiale.

Fratoianni: „Nu puteți pretinde că nu s-a întâmplat nimic”

Liderul Alianței Verzilor și Stângii, Nicola Fratoianni, a susținut că Giorgia Meloni a fost dezavuată de propriii parlamentari.

„Ați fost sancționați prin vot și nu puteți pretinde că nu s-a întâmplat nimic. Votul de neîncredere a fost răsunător, deoarece Giorgia Meloni spusese personal: «Îmi asum această propunere»”, a declarat acesta.

Magi: „Este o lovitură de stat electorală”

Secretarul partidului Più Europa, Riccardo Magi, a calificat reforma drept „o lovitură de stat electorală”.

Potrivit acestuia, legea introduce pe ascuns un mecanism de investire a liderului politic și reprezintă o încercare a puterii actuale de a-și consolida poziția fără o dezbatere constituțională deschisă.

„Legea voastră pregătește un regim”, a afirmat Magi, anunțând votul împotrivă al formațiunii sale.

Conte: „Nu vă vom lăsa să confundați Quirinalul cu Colle Oppio”

Liderul Mișcării 5 Stele, Giuseppe Conte, a atacat la rândul său reforma electorală.

„Vă construiți o lege electorală rușinoasă, cu un bonus majoritar neconstituțional, dar nu vă vom permite să confundați Colina Quirinalului cu Colle Oppio”, a spus acesta.

Conte a acuzat Guvernul de aroganță și a promis că opoziția va continua lupta împotriva reformei și a politicilor Executivului.

Schlein: „Meloni a trădat italienii”

Secretara Partidului Democrat, Elly Schlein, a avut una dintre cele mai dure intervenții împotriva premierului.

„Meloni este obsedată de întrebarea cine a trădat-o. Cel puțin 40 de persoane au făcut-o”, a declarat aceasta.

Schlein a acuzat Guvernul că schimbă legea electorală „pentru că îi este frică să piardă alegerile”, în timp ce probleme precum accidentele de muncă, sărăcia, valurile de căldură și violența împotriva femeilor rămân fără răspuns.

„Doamnă Meloni, dumneavoastră sunteți cea care a trădat încrederea italienilor”, a afirmat lidera Partidului Democrat.

Ea a susținut, de asemenea, că actuala majoritate „nu mai există” și că Giorgia Meloni a sacrificat inclusiv principiul egalității de gen pentru a-și atinge obiectivele politice.

În încheiere, Schlein a revendicat unitatea opoziției și a promis că actuala coaliție va fi învinsă la următoarele alegeri: „Vă vom trimite acasă indiferent de legea electorală pe care o adoptați.”

Ascensiunea Futuro Nazionale complică ecuația politică

Reforma electorală este adoptată într-un context politic sensibil, marcat de creșterea în sondaje a partidului de extremă dreapta Futuro Nazionale, condus de fostul general Roberto Vannacci.

Formațiunea este creditată cu peste 6% din intențiile de vot și, în unele sondaje, a depășit chiar Liga, unul dintre partenerii tradiționali ai Giorgiei Meloni.

Potrivit unei simulări realizate de institutul YouTrend, o alianță de dreapta care ar include și Futuro Nazionale ar putea obține majoritatea parlamentară.

În schimb, dacă partidul lui Vannacci ar candida separat, șansele opoziției de centru-stânga, formată în principal din Partidul Democrat și Mișcarea 5 Stele, ar crește considerabil.

Analiștii apreciază că decizia viitoare a formațiunii conduse de Roberto Vannacci ar putea avea un rol decisiv în configurarea majorității parlamentare după alegerile legislative din 2027, indiferent de forma finală a noii legi electorale.