ÎCCJ: Contestația procurorului Radu George Bucurică împotriva deciziei de arestare, respinsă ca inadmisibilă

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, marți, ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de procurorul Radu George Bucurică împotriva deciziei prin care a fost arestat preventiv pentru 30 de zile. Hotărârea este definitivă. Într-un dosar asociat, ÎCCJ a admis declarația de abținere formulată de judecătoarea Maricela Cobzariu și a constatat incompatibilitatea acesteia de a participa la judecarea cauzei.

Potrivit minutei Înaltei Curți, Radu George Bucurică a atacat prin contestație în anulare încheierea nr. 617 din 27 august 2026, pronunțată de Secția penală a instanței supreme în dosarul nr. 525/57/2026.

„Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de inculpatul Bucurică Radu George împotriva încheierii nr. 617 din data 27 august 2026 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală, în dosarul nr. 525/57/2026”, se arată în minuta pronunțată marți.

Bucurică a fost obligat la plata a 300 de lei cheltuieli judiciare către stat, în timp ce onorariul avocatului desemnat din oficiu, de 821 de lei, va rămâne în sarcina statului.

Soluția de inadmisibilitate este definitivă.

O judecătoare a ÎCCJ s-a abținut de la judecarea cauzei

Separat, în dosarul asociat 1617/1/2026/a1, Înalta Curte a admis declarația de abținere formulată de judecătoarea Maricela Cobzariu.

„Admite declaraţia de abţinere formulată de doamna judecător Maricela Cobzariu şi constată incompatibilitatea acesteia la judecarea dosarului nr. 1617/1/2026, aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia Penală”, se arată în cea de-a doua minută.

Această hotărâre nu poate fi atacată.

ÎCCJ a răsturnat pe 27 august decizia prin care Bucurică fusese lăsat liber

Radu George Bucurică, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin, a fost arestat preventiv pe 27 august, după ce ÎCCJ a admis contestația Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia și a desființat hotărârea prin care magistratul fusese inițial lăsat în libertate.

Înalta Curte a dispus arestarea sa pentru 30 de zile, între 27 august și 25 septembrie 2026 inclusiv, pentru acuzațiile de nerespectarea regimului armelor și munițiilor, tulburarea ordinii și liniștii publice și două infracțiuni de ultraj. Mandatul a fost emis de îndată, iar hotărârea a fost definitivă.

După emiterea mandatului, procurorul a fost dat în urmărire. În seara aceleiași zile, polițiștii l-au găsit în județul Ilfov, în zona Ghermănești, și au pus în executare mandatul de arestare.

Ulterior, la 28 august, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât suspendarea sa din funcția de procuror, ca urmare a luării măsurii arestării preventive.

Incidentul din Ribița și acuzațiile procurorilor

Dosarul a fost deschis după un incident produs în noaptea de 8 spre 9 august la un local din comuna Ribița, județul Hunedoara.

Potrivit Parchetului General, în jurul orei 02:48, Bucurică ar fi intrat pe terasa localului, unde se aflau aproximativ 100 de persoane, având asupra sa un cuțit, un spray iritant-lacrimogen și un pistol letal Walther de calibrul 9x19 mm.

Anchetatorii susțin că IPJ Caraș-Severin anulase permisul său de armă la 27 iulie, iar procurorul luase cunoștință despre această măsură la 6 august. La solicitarea polițiștilor de a se legitima, acesta ar fi refuzat, ar fi ridicat tonul și ulterior ar fi fugit, după ce ar fi pulverizat spray iritant-lacrimogen către agenți.

În comunicarea inițială a anchetatorilor apărea și acuzația că Bucurică ar fi tras cu pistolul în momentul în care era imobilizat.

Imaginile bodycam au arătat că focul de armă fusese tras de un polițist

Acest ultim element al acuzației a fost însă pus sub semnul întrebării chiar de probele video aflate la dosar.

Curtea de Apel Alba Iulia, care pe 10 august a respins prima solicitare de arestare preventivă, a analizat imaginile înregistrate de camera bodycam a unuia dintre polițiști și a constatat că focul de armă s-a produs după ce Bucurică fusese dezarmat și încătușat.

Din înregistrare rezulta că, după deposedarea procurorului de pistol, s-a auzit un foc de armă, iar ulterior una dintre persoanele prezente, identificată ca polițist, a explicat că el fusese cel care apăsase trăgaciul, deoarece arma avea un cartuș pe țeavă. Curtea de Apel a concluzionat atunci că acuzația de uz de armă fără drept nu avea, la acel moment, suport probator și că probele indicau că Bucurică nu trăsese focul respectiv.

Judecătorul de la Curtea de Apel Alba Iulia a ridicat atunci semne de întrebare și în privința documentelor prezentate de Parchet referitoare la anularea permisului de armă, apreciind că materialul depus nu permitea verificarea completă a regimului juridic al armei la data incidentului.

Cu toate acestea, la 27 august, Înalta Curte a răsturnat soluția primei instanțe și a considerat că sunt îndeplinite condițiile pentru arestarea preventivă. În minuta ÎCCJ, măsura a fost dispusă pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor, tulburarea ordinii și liniștii publice și cele două acuzații de ultraj, fără ca infracțiunea de uz de armă fără drept să fie enumerată printre faptele pentru care a fost emis mandatul.