Economic

Harta zonelor climatice de iarnă din România, propusă pentru actualizare / Climatologii Sorin Cheval și Bogdan Antonescu, despre datele climatice folosite la proiectarea clădirilor și pe ce platforme pot fi găsite

Sursa originală →
Harta zonelor climatice de iarnă din România, propusă pentru actualizare / Climatologii Sorin Cheval și Bogdan Antonescu, despre datele climatice folosite la proiectarea clădirilor și pe ce platforme pot fi găsite
Ascultă articolul

Harta zonelor climatice de iarnă, folosită de proiectanți pentru a dimensiona instalațiile de încălzire ale clădirilor din România, ar putea fi actualizată. Propunerea, prezentată marți, 17 noiembrie, la București, păstrează cele cinci zone din standardul actual și folosește date mai detaliate. La același atelier au fost prezentate și hărți care permit compararea regiunilor după necesarul de încălzire și de răcire.

Bogdan Antonescu, cercetător la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, a explicat cum au fost prelucrate datele pentru harta propusă. Climatologul Sorin Cheval a arătat cum se citesc hărțile de încălzire și răcire și unde pot fi consultate datele la nivel de localitate. Prezentările au avut loc la conferința „Schimbările climatice și sectorul clădirilor”, organizată de InfoClima în parteneriat cu Energy Policy Group (EPG) și Consiliul Consultativ Științific pentru Schimbări Climatice.

Propunerea păstrează cele cinci zone climatice de iarnă

Bogdan Antonescu a explicat că propunerea păstrează „cele cinci zone climatice […] la fel ca în standard”. Una dintre dificultățile acestei prime versiuni a fost estimarea valorilor pentru fiecare punct al grilei de calcul, la intervale de un kilometru, în condițiile în care accesul la datele orare diferă de la o stație meteorologică la alta.

Sorin Cheval a explicat că împărțirea pe zone oferea un reper atunci când observațiile din teren erau mai puține. „Știam că un punct se află în zona climatică 1 și îi atribuiam toate proprietățile zonei respective”, a spus climatologul. Datele mai detaliate permit acum diferențierea condițiilor din interiorul aceleiași zone.

„Ea nu poate fi considerată, după părerea mea, o hartă oficială”, a subliniat Cheval, arătănd că harta a fost prezentată ca punct de plecare pentru discuția despre actualizarea standardelor folosite în proiectare.

Ce arată hărțile pentru încălzire și răcire

Hărțile folosesc indicatori numiți grade-zile. Sorin Cheval a explicat că aceștia adună, zi de zi, diferențele dintre temperatura medie de afară și un prag de referință. În exemplul prezentat, pragul a fost de 18°C. O zi cu o medie de 12°C contribuie cu șase grade-zile la calculul pentru încălzire, iar una cu o medie de 24°C contribuie cu șase la calculul pentru răcire. Astfel, hărțile țin cont atât de durata perioadelor reci sau calde, cât și de intensitatea frigului sau a căldurii.

Pe harta răcirii prezentată la atelier, valorile mai mari apar în sudul României și în alte regiuni din afara arcului carpatic. Pentru a estima consumul unei clădiri, proiectanții iau în calcul și izolația, orientarea și umbrirea ferestrelor, precum și performanța instalațiilor.

Ce înseamnă schimbarea climei pentru o clădire din București

„Harta zonelor climatice după care proiectăm azi se bazează pe date de acum câteva decenii”, scriu Sorin Cheval, Matei Cocheci și Theodor Bratosin în analiza publicată de InfoClima înaintea atelierului. În orașele reședință de județ, temperatura medie anuală din perioada 2021–2025 a fost cu aproximativ 2°C mai ridicată decât în anii ’80. Vara, media a urcat de la 19,7°C în perioada 1981–1990 la 22,9°C în perioada 2021–2025.

Un exemplu concret, relatat anterior de G4Media, este simularea prezentată la aceeași conferință de Tiberiu Cătălină, profesor la Universitatea Tehnică de Construcții București. Pentru o clădire de locuințe proiectată după cerințele actuale, necesarul termic de răcire ar putea fi cu 126% mai mare în jurul anului 2080, într-un scenariu climatic cu emisii ridicate. În scenariile optimist și intermediar, simularea a indicat o scădere a necesarului de încălzire cu 35%, respectiv 43%, față de condițiile de referință.

Aceeași casă, nevoi diferite de încălzire în Constanța și Harghita

În discuția despre platforma RO-ADAPT, un reprezentant al Energy Policy Group (EPG) a explicat de ce datele climatice la nivel de localitate contează în evaluarea sărăciei energetice. În exemplul prezentat de el, aceeași casă, amplasată într-o zonă din Harghita, ar consuma pentru încălzire aproximativ de două ori mai multă energie decât dacă s-ar afla la Constanța. Diferențele de climă pot schimba astfel cantitatea de energie de care două gospodării cu locuințe similare au nevoie pentru a menține aceeași temperatură în interior.

Sorin Cheval a arătat cum pot fi consultate în RO-ADAPT date despre clima de referință și proiecții până în 2100. Utilizatorii pot selecta o unitate administrativ-teritorială și descărca indicatori precum gradele-zile de încălzire. Datele sunt disponibile pe luni, anotimpuri și ani. Platforma RO-ADAPT.

Cheval a atras atenția și asupra accesului mai dificil la datele orare, utile pentru a urmări cum se încălzește o clădire pe parcursul unei zile. „Este necesar acel dialog”, a spus climatologul, referindu-se la colaborarea dintre specialiștii care produc datele și cei care le folosesc.

Administrația Națională de Meteorologie publică și date climatice zilnice pe o grilă de aproximativ un kilometru. Seriile pentru temperaturile maxime și minime și pentru precipitații încep în 1961. Prin platforma RoClima, ANM pune la dispoziție serii istorice de la stații și indicatori precum gradele-zile de încălzire, nopțile tropicale și durata sezonului de vegetație. Catalogul de date al ANM · Harta stațiilor RoClima.

Comentarii (0)

    Articole similare