Groenlanda contrazice afirmația lui Trump privind începerea unor foraje „masive” de petrol și gaze

Guvernul Groenlandei a respins miercuri afirmația președintelui american Donald Trump potrivit căreia urmează să înceapă activități de explorare „masivă” a zăcămintelor de petrol, gaze și minerale pe teritoriul arctic, precizând că proiectele existente sunt de mică amploare și ar putea avea nevoie de ani până să devină operaționale, scrie CNN.

Viceministrul groenlandez al minelor, Jørgen Hammeken-Holm, a recunoscut că există activități desfășurate de companii americane, dar a subliniat, într-o declarație pentru CNN, că „suntem foarte departe de o explorare „masivă””.

„Există numeroase proiecte de explorare de mică amploare în curs de desfășurare, dar ar putea dura ani de zile până când acestea vor deveni operaționale”, a adăugat oficialul.

Declarațiile sale susțin evaluările cercetătorilor care au atras atenția asupra dificultăților tehnice și costurilor ridicate implicate de exploatarea resurselor naturale din Groenlanda.

Danemarca: Companiile americane trebuie să respecte legislația Groenlandei

Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei a transmis că orice activitate americană de explorare a resurselor naturale din Groenlanda trebuie să respecte legislația teritoriului autonom. Potrivit ministerului, acordul încheiat luna trecută între SUA, Danemarca și Groenlanda nu schimbă această situație.

„Acordul nu acordă investitorilor din SUA niciun tratament preferențial în comparație cu investitorii din alte țări NATO, din țările UE și din țările partenere NATO în ceea ce privește accesul la resursele naturale din Groenlanda”, a precizat instituția.

O mare parte dintre zăcămintele insulei se află în regiuni izolate, dincolo de Cercul Polar Arctic, unde infrastructura este limitată, iar condițiile climatice îngreunează accesul și exploatarea. Aproximativ 80% din suprafața Groenlandei este acoperită de gheață, care ajunge în unele zone la grosimi considerabile.

Aceste condiții contribuie la creșterea costurilor și a complexității proiectelor de extracție, chiar dacă teritoriul arctic este considerat bogat în resurse naturale.

Trump susține că Groenlanda are rezerve importante de petrol

Donald Trump a insistat miercuri asupra potențialului energetic al Groenlandei. Într-o postare publicată pe platforma sa Truth Social, președintele american a afirmat că există experți care consideră că teritoriul deține cantități de petrol ușor accesibil mai mari decât aproape orice altă regiune din lume.

„Există experți care afirmă că cantitatea de petrol ușor accesibilă este mult mai mare decât cea a aproape oricărui teritoriu, oriunde în lume”, a scris Trump.

Ulterior, la un miting organizat în Arizona, el a susținut că presa a exagerat intențiile sale în privința Groenlandei și a negat că ar fi avut în vedere folosirea forței militare pentru a prelua controlul asupra insulei.

„Știți, am fost aspru criticați de știrile false de atunci”, a declarat Trump. „Au spus: „Ce mod îngrozitor de a vorbi despre Groenlanda! Este îngrozitor.” Amintiți-vă, ei credeau că aveam de gând să-mi trimit armata să atace Groenlanda. Nu aveam de gând să fac asta, dar m-am plâns foarte vehement la NATO, și chiar foarte vehement”, a adăugat președintele american.

Un oficial al Casei Albe a declarat miercuri seara pentru CNN că administrația Trump consideră securitatea energetică o componentă a securității naționale.

„Așa cum spune președintele, securitatea energetică înseamnă securitate națională”, a afirmat oficialul, subliniind „importanța strategică a Groenlandei”. Acesta a adăugat că Trump va „transforma această recunoaștere într-o victorie strategică pentru Statele Unite”.

Acordul dintre SUA, Danemarca și Groenlanda nu menționează explicit petrolul și gazele

Trump a sugerat în repetate rânduri, de-a lungul anilor, că Statele Unite ar trebui să preia controlul asupra Groenlandei. Înainte de începerea celui de-al doilea mandat, în 2025, el nu a exclus folosirea forței pentru a obține teritoriul, pe care l-a descris drept esențial pentru securitatea națională americană. La începutul acestui an, însă, președintele a exclus o intervenție militară în declarațiile sale de la Forumul Economic Mondial de la Davos, în Elveția.

Luna trecută, Statele Unite, Danemarca și Groenlanda au încheiat un acord menit să contribuie la detensionarea relațiilor, după amenințările repetate ale lui Trump privind anexarea insulei, situată într-o zonă de importanță strategică pentru securitatea arctică.

La momentul respectiv, Trump a afirmat că înțelegerea oferă Statelor Unite „control permanent” asupra securității Groenlandei. Textul acordului începe însă prin recunoașterea suveranității Danemarcei și a dreptului groenlandezilor la autodeterminare.

Documentul modifică într-o măsură limitată un tratat din 1951, care permite Statelor Unite să staționeze trupe în Groenlanda în cadrul sistemului de apărare al NATO. Acordul nu menționează explicit petrolul sau gazele naturale, dar face referire la „cooperarea în domeniul mineralelor” și la „cooperarea privind dezvoltarea economică și promovarea afacerilor”, fără să ofere detalii suplimentare, potrivit textului publicat pe site-ul Casei Albe.

Înțelegerea deschide, de asemenea, calea pentru înființarea unor baze militare americane suplimentare și prevede garanții privind accesul forțelor armate ale SUA în eventualitatea în care Groenlanda ar deveni independentă de Danemarca.

În postarea publicată miercuri, Trump a justificat importanța strategică a insulei prin rolul pe care aceasta l-ar putea avea în apărarea teritoriului american.

„Orice atac viitor asupra Statelor Unite va trebui să treacă prin Groenlanda, unde forțele noastre de apărare vor doborî în mod obișnuit drone, rachete sau orice altă formă de armament care nici măcar nu a fost încă concepută”, a scris președintele american.