Exit-Poll în Israel:

Un sondaj realizat la ieșirea de la urne de institutul Maagar Mochot, pentru postul Chan 16, indică un parlament fragmentat în urma alegerilor din Israel, fără ca vreuna dintre cele două tabere principale să obțină majoritatea necesară pentru formarea guvernului.

Se anunță negocieri dure pentru formarea unei majorități în Israel

Potrivit estimărilor, blocul premierului Benjamin Netanyahu ar urma să obțină 53 de mandate, în timp ce partidele opoziției, reunite în jurul lui Gadi Eisenkot, ar acumula 51 de mandate.

Partidele arabe ar obține împreună 16 mandate, ceea ce le-ar putea conferi un rol decisiv în negocierile politice de după scrutin.

Pentru a forma o majoritate în Knesset, parlamentul israelian, sunt necesare cel puțin 61 dintre cele 120 de mandate. În acest scenariu, nici blocul lui Netanyahu, nici opoziția nu ating pragul necesar, iar formarea viitorului guvern va depinde de negocierile dintre partidele care vor intra în parlament.

Rata de participare la vot a ajuns la 74,3% la ora 20:00, depăşind deja totalul înregistrat la alegerile din 2022, în condiţiile în care mai erau două ore de vot.

Peste 5,4 milioane de israelieni s-au prezentat deja la urne, potrivit Comisiei Electorale Centrale, în creştere faţă de 66,3% la aceeaşi oră la alegerile din 2022.

Este cea mai mare rată de participare la această oră din 1988, precizează The Times of Israel.

Taberele politice din Israel

În tabăra lui Netanyahu se află partidele de dreapta și formațiunile religioase: Likud, Shas, United Torah Judaism, Otzma Yehudit, condus de Itamar Ben-Gvir, și Religious Zionism, condus de Bezalel Smotrich.

De cealaltă parte, opoziția este formată în jurul lui Eisenkot, dar include și alte formațiuni, precum partidul fostului premier Naftali Bennett. Partidele arabe ar putea deveni decisive în negocierile pentru formarea unui guvern, deși o eventuală colaborare cu acestea este controversată, iar liderii celor două tabere au exclus în diferite forme o astfel de variantă.

Alegerile sunt primele organizate după atacul Hamas din 7 octombrie 2023 și după războaiele care au urmat. Printre principalele teme ale campaniei s-au numărat responsabilitatea politică pentru eșecul de securitate din 7 octombrie, gestionarea conflictelor, situația ostaticilor, serviciul militar obligatoriu și scutirile acordate tinerilor ultraortodocși. Eisenkot a promis să elimine aceste scutiri, în timp ce Netanyahu a susținut menținerea unor excepții.

Netanyahu a condus Israelul timp de 19 ani

Benjamin Netanyahu, în vârstă de 77 de ani, dintre care 19 ani s-a aflat la conducerea Guvernului - o perioadă mai îndelungată decât oricare dintre predecesorii săi - a încercat să convingă că el este cel mai în măsură să asigure securitatea Israelului - în pofida eşecului de la 7 octombrie 2023 -, subliniind loviturile pe care le-a dat Hamasului în Războiul din Fâşia Gaza şi Hezbollahului în Războiul din Liban.

El a promis, în cazul unei victorii, să "termine munca" în Iran.

Miniştrii săi de extremă dreapta Itamar Ben Gvir şi Bezalel Smotrich au prezentat planuri în vederea expulzării palestinienilor din Fâşia Gaza şi Cisiordania ocupată.

Opozanţii coaliţiei în exerciţiu consideră acest scrutin decisiv în vederea salvării democraţiei, în contextul în care Benjamin Netanyahu - care este judecat de corupţie - a atacat în mod neîncetat puterea judiciară.

Gadi Eisenkot a făcut o campanie mai discretă decât Netanyahu, mizând pe o imagine sobră şi serioasă şi promiţând să-i "unească din nou pe toţi israelienii".

El a promis să înfiinţeze o Comisie independentă de anchetă în vederea stabilirii responsabilităţilor în eşecul care a condus la atacul Hamas de la 7 octombrie 2023 în sudul Israelului.

Un semn al unei atmosfere tot mai polarizate în Israel este faptul că poliţia a anunţat marţi arestarea unui bărbat înarmat cu cuţit care se apropia de opozantul de stânga Yair Golan, la Tel Aviv.