Execuția bugetară la șapte luni: deficit de 48,08 miliarde de lei, dobânzi de peste 40 de miliarde

Execuția bugetului general consolidat pe primele șapte luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 48,08 miliarde de lei, cu 28,36 miliarde de lei mai mic decât deficitul de 76,44 miliarde de lei înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025. Reducerea nominală de 37%, anunțată luni de Ministerul Finanțelor, reprezintă o ameliorare fiscală semnificativă, însă o analiză mai atentă a datelor arată că ajustarea vine cu un cost important, care înseamnă taxe mai mari, comprimarea în termeni reali a unor cheltuieli publice și o factură a dobânzilor care continuă să crească rapid. În același timp, economia României a intrat în 2026 într-o perioadă de stagnare și recul.

Ca pondere în PIB, deficitul bugetar a coborât de la 3,99% în primele șapte luni din 2025 la 2,34% în perioada similară din 2026, o îmbunătățire de 1,65 puncte procentuale.

Ministerul Finanțelor prezintă evoluția drept o confirmare a procesului de consolidare fiscal-bugetară, susținut de creșterea veniturilor și de menținerea unui ritm moderat al cheltuielilor publice. Veniturile au crescut cu 11,2%, iar cheltuielile cu numai 2,9%, în timp ce investițiile au continuat să avanseze.

Imaginea este însă mai nuanțată decât cea prezentată în comunicatul Ministerului Finanțelor. O parte importantă din creșterea veniturilor provine din majorările de taxe introduse în 2025, în special din creșterea TVA, iar ritmul redus al cheltuielilor înseamnă, în condițiile unei inflații încă foarte ridicate, o reducere a acestora în termeni reali.

Ajustarea fiscală este reală: deficitul primar s-a redus masiv

Statul a plătit 40,12 miliarde de lei numai pentru dobânzi în primele șapte luni, ceea ce înseamnă că acestea reprezintă peste 83% din deficitul bugetar total de 48,08 miliarde de lei.

Dacă sunt eliminate cheltuielile cu dobânzile, deficitul primar se situează la aproximativ 8 miliarde de lei. Dezechilibrul dintre veniturile statului și cheltuielile sale curente și de investiții s-a redus puternic, iar o parte foarte mare din deficitul rămas este generată acum de costul datoriei acumulate în anii anteriori.

Ministerul Finanțelor susține că reducerea deficitului nu s-a făcut prin oprirea investițiilor, „ci printr-un control mai bun al cheltuielilor curente și prin creșterea veniturilor”.

Ministrul Alexandru Nazare afirmă că datele indică „o gestiune echilibrată”, în condițiile în care investițiile finanțate din fonduri europene și PNRR au crescut cu peste 60%.

Creșterea veniturilor vine însă în mare parte după majorarea taxelor

Veniturile totale ale bugetului general consolidat au ajuns la 412,31 miliarde de lei în primele șapte luni, în creștere cu 11,2% față de anul anterior. Veniturile fiscale au avansat chiar mai rapid, cu 15,4%, până la 214,32 miliarde de lei.

Motorul principal al acestei evoluții este TVA. Încasările nete din TVA au crescut cu 26,5%, până la 88,55 miliarde de lei. În perioada similară a anului trecut ele erau de aproximativ 70 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă venituri suplimentare de circa 18,5 miliarde de lei numai din această sursă.

Creșterea TVA explică astfel aproape 45% din majorarea totală a veniturilor bugetare față de primele șapte luni din 2025.

Ministerul Finanțelor precizează chiar că avansul încasărilor este legat de noile cote de TVA introduse prin Legea 141/2025. Cu alte cuvinte, creșterea veniturilor nu poate fi atribuită exclusiv unei colectări mai eficiente sau unei performanțe mai bune a economiei, ci este într-o măsură importantă rezultatul poverii fiscale mai ridicate.

Comisia Europeană estimează că măsurile fiscale adoptate în 2024 și 2025 vor aduce în 2026 venituri bugetare suplimentare echivalente cu aproximativ 1,4% din PIB. Instituția europeană arată că reducerea deficitului este rezultatul atât al creșterilor de taxe, cât și al controlului cheltuielilor.

Efectul de bază favorabil dispare din august

Există și un important efect statistic care face comparația din primele șapte luni deosebit de favorabilă Guvernului.

Încasările din ianuarie-iulie 2026, realizate cu taxele majorate în 2025, sunt comparate cu primele șapte luni din 2025, când noile cote nu erau încă aplicate. De aceea, ritmul de creștere de 26,5% al TVA nu poate fi extrapolat pentru întregul an.

Ministrul Finanțelor recunoaște acest lucru chiar la finalul comunicatului, avertizând că din august „baza de comparație se va modifica și diferențele față de anul trecut se vor reduce firesc”, odată cu anualizarea măsurilor adoptate în vara anului 2025.

Prin urmare, reducerea cu 37% a deficitului la șapte luni este reală, dar nu înseamnă că deficitul întregului an va fi cu 37% mai mic decât cel din 2025.

Bugetul pe 2026 este construit pentru un deficit de 127,7 miliarde de lei, echivalent cu 6,2% din PIB. Asta înseamnă că, după deficitul de 48,08 miliarde acumulat până la sfârșitul lunii iulie, statul poate înregistra încă aproximativ 79,6 miliarde de lei deficit în ultimele cinci luni și să se încadreze în ținta anuală.

Cheltuielile cresc cu 2,9%, dar inflația este de peste 8%

Cheltuielile totale au ajuns la 460,39 miliarde de lei, cu numai 2,9% mai mult decât în primele șapte luni din 2025. Ca pondere în PIB, acestea au coborât de la 23,3% la 22,4%.

Ministerul Finanțelor prezintă evoluția drept rezultat al controlului cheltuielilor.

Inflația anuală a fost în iulie de 8,16%, iar rata medie a inflației din ultimele 12 luni a fost de 9,8%. O creștere nominală a cheltuielilor de numai 2,9%, într-un asemenea mediu inflaționist, echivalează cu o reducere a volumului real de resurse cheltuite de stat.

Acest lucru este și mai evident în cazul cheltuielilor de personal. Acestea au scăzut nominal cu 4,1%, de la aproape 100 de miliarde la 95,67 miliarde de lei, după reducerea unor sporuri și aplicarea măsurilor de temperare salarială.

Ponderea cheltuielilor de personal în totalul cheltuielilor statului a coborât de la 22,3% la 20,8%.

Din punct de vedere al consolidării bugetare, evoluția este favorabilă. Din perspectiva salariaților din sectorul public, însă, scăderea nominală combinată cu inflația ridicată înseamnă o ajustare reală mult mai puternică decât lasă să se înțeleagă simpla formulare privind „controlul cheltuielilor”.

Cheltuielile cu asistența socială au scăzut, de asemenea, cu 0,6% nominal, până la 146,59 miliarde de lei, ceea ce reprezintă tot o diminuare semnificativă în termeni reali în condițiile creșterii prețurilor.

Dobânzile, punctul vulnerabil: peste 40 de miliarde de lei în șapte luni

Cheltuielile statului cu dobânzile au crescut cu 26,5%, până la 40,12 miliarde de lei în numai șapte luni.

Pentru întregul an 2026, bugetul fusese construit pe cheltuieli cu dobânzile de aproximativ 60,8 miliarde de lei, față de 50,5 miliarde în 2025. Statul a consumat astfel în primele șapte luni aproximativ două treimi din suma prevăzută pentru întregul an.

Creșterea dobânzilor este efectul deficitelor foarte mari acumulate în ultimii ani și al necesarului ridicat de finanțare.

În paralel, datoria publică continuă să crească. În mai 2026, datoria administrației publice ajunsese la aproximativ 1.194 miliarde de lei, respectiv 61,4% din PIB, față de 59,3% din PIB la sfârșitul anului 2025.

Comisia Europeană estimează că datoria va ajunge la aproximativ 61,6% din PIB la sfârșitul lui 2026 și la 63,4% în 2027.

Așadar, statul își reduce deficitul curent, dar continuă să se confrunte cu costul deficitelor foarte mari acumulate anterior, iar factura dobânzilor riscă să limiteze tot mai mult spațiul disponibil pentru alte cheltuieli.

Investițiile sunt punctul forte al execuției

Există însă și o evoluție dificil de contestat în sens pozitiv. Reducerea deficitului nu a fost însoțită de o tăiere a investițiilor.

Cheltuielile pentru investiții au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde mai mult decât în aceeași perioadă din 2025, ceea ce înseamnă un avans de aproximativ 24%.

Plățile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au crescut cu 39,1%, iar cheltuielile aferente componentei nerambursabile a PNRR au fost de peste două ori mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Aproximativ 71% din investiții sunt însă susținute din fonduri europene și PNRR, inclusiv din componenta de împrumuturi.

Această structură este favorabilă în 2026, când România se află în ultimul an de implementare a PNRR, dar ridică problema sustenabilității nivelului foarte ridicat al investițiilor după încheierea mecanismului. Comisia Europeană estimează deja că investițiile publice vor încetini în 2027 după finalizarea proiectelor finanțate prin PNRR.

Consolidarea bugetară se produce însă într-o economie în recul

Un element care lipsește din prezentarea optimistă a Ministerului Finanțelor este starea economiei reale.

Produsul Intern Brut al României a scăzut cu 0,8% în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor INS. În trimestrul al doilea, PIB-ul a scăzut cu 0,4% față de T2 2025 pe seria brută și a stagnat față de trimestrul precedent.

Bugetul de stat pe 2026 fusese construit în primăvară pe ipoteza unei creșteri economice de 1%.

Comisia Europeană este mult mai prudentă și anticipează pentru România o creștere economică de numai 0,1% în 2026. Potrivit Comisiei, consolidarea fiscală și inflația ridicată reduc veniturile disponibile ale populației și consumul intern, în timp ce investițiile finanțate din bani europeni reprezintă principalul sprijin pentru economie.

În același timp, România continuă să aibă cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană. Rata armonizată a inflației a fost de 8,2% în iulie, față de o medie de 3% la nivelul UE.

Deficitul scade, dar ajustarea are un preț

Execuția la șapte luni arată astfel o corecție fiscală semnificativă, după deficitele foarte ridicate din ultimii ani. Reducerea deficitului cu peste 28 de miliarde de lei și creșterea investițiilor în același timp reprezintă evoluții favorabile, iar diminuarea puternică a deficitului primar indică o schimbare reală a poziției fiscale.

Datele nu justifică însă o concluzie potrivit căreia problemele finanțelor publice ar fi fost rezolvate.

Deficitul anual prognozat rămâne la 6,2% din PIB, de peste două ori peste limita europeană de 3%, datoria publică a trecut de 60% din PIB, iar cheltuielile cu dobânzile cresc cu peste 26%.

În același timp, o parte importantă a ajustării este realizată prin taxe mai mari, înghețarea sau reducerea reală a unor categorii de cheltuieli și diminuarea puterii de cumpărare într-un context de inflație ridicată.

Comisia Europeană descrie procesul în termeni similari: deficitul se reduce, dar consolidarea fiscală și inflația afectează consumul și veniturile reale, iar economia este prognozată să stagneze în 2026.

„Trebuie însă să citim corect și execuțiile bugetare ale lunilor următoare. Din august va fi vizibilă anualizarea efectelor măsurilor adoptate în iulie 2025, astfel că baza de comparație se va modifica și diferențele față de anul trecut se vor reduce firesc”, admite și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Acesta subliniază că obiectivul pentru perioada următoare este menținerea disciplinei cheltuielilor, accelerarea absorbției fondurilor europene și păstrarea deficitului pe traiectoria stabilită pentru întregul an.

Execuțiile din ultimele cinci luni ale anului vor arăta astfel dacă reducerea spectaculoasă raportată la șapte luni poate fi menținută și după dispariția efectului favorabil de bază generat de majorările de taxe din vara anului trecut.