Economia României intră într

Economia României dă primele semne consistente de corecție fiscală după mai mulți ani de dezechilibre, însă ajustarea vine cu un cost important.

O analiză Frames arată că deficitul bugetar s-a înjumătățit în primele cinci luni din 2026, cheltuielile statului au scăzut pentru prima dată în ultimii șase ani, iar diferența dintre salariile din sectorul public și cele din privat începe să se reducă accelerat.

România intră într-o corecție fiscală fără precedent

Potrivit analizei realizate pe baza datelor Ministerului Finanțelor, deficitul fiscal a coborât la 35,94 miliarde de lei în perioada ianuarie-mai 2026, cu aproape 44% sub nivelul de 64,23 miliarde de lei înregistrat în aceeași perioadă din 2025. Raportat la Produsul Intern Brut, deficitul s-a redus de la 3,35% la 1,75%, reprezentând cea mai importantă ajustare anuală din ultimii ani.

„Cel mai important semnal din primele cinci luni ale lui 2026 vine din evoluţia deficitului fiscal. (...) Este cel mai scăzut nivel al deficitului acumulat în primele cinci luni dintr-un an, comparativ cu orice perioadă similară din 2023 încoace”, arată analiza.

Adrian Negrescu, managerul think tank-ului economic Frames, afirmă că reducerea deficitului nu este întâmplătoare.

„Această reducere nu este un accident statistic. Ea vine din două direcţii simultane: creşterea mai rapidă a veniturilor faţă de cheltuieli (...) şi, mai ales, din compresia fără precedent a cheltuielilor publice în 2026”, afirmă Adrian Negrescu.

Cheltuielile statului au scăzut pentru prima dată după 2020

Analiza evidențiază că 2026 este primul an din ultimii șase în care cheltuielile publice intră în teritoriu negativ, cu o scădere anuală de 1%. După creșteri de 17% în 2023 și 22% în 2024, statul cheltuiește acum mai puțin, în timp ce veniturile continuă să avanseze cu aproximativ 10%.

„Evoluţia acestui indicator pe şase ani narează, practic, istoria crizei fiscale româneşti”, subliniază analiza Frames.

Raportul dintre cheltuieli și venituri a coborât la 1,13, cel mai redus nivel din perioada analizată.

„În termeni simpli: pentru fiecare leu colectat la buget, statul cheltuia 1,13 lei. Faţă de 1,32 în 2020 şi 1,26 în 2025, corecţia este considerabilă. Nu înseamnă că bugetul este echilibrat (...) dar înseamnă că distanţa s-a redus dramatic”, afirmă Adrian Negrescu.

Salariile bugetarilor intră în faza de corecție

Potrivit raportului, una dintre cele mai importante schimbări privește cheltuielile cu personalul din sectorul public, care au coborât la 3,3% din PIB, cel mai redus nivel din ultimii șase ani. Experții arată că diferența dintre salariile de la stat și cele din mediul privat începe să se reducă rapid.

„Sub Guvernul Bolojan, trendul s-a inversat brusc. Indexul salariului mediu în sectorul public a coborât sub zero - în termeni nominali, salariile bugetarilor au scăzut faţă de aceeaşi perioadă din 2025. Este o corecţie istorică, fără precedent în seria disponibilă”, se arată în analiză.

Totodată, Adrian Negrescu avertizează că această ajustare are și efecte secundare.

„Această compresie este inevitabilă şi dezirabilă din perspectiva echilibrului bugetar (...) Pe de altă parte, ea pune presiune pe retenţia personalului calificat din sectorul public, în special în sănătate şi educaţie, unde alternativa privată sau emigrarea sunt opţiuni reale”, spune acesta.

Menținerea ratingului României depinde de continuarea ajustării

Analiștii subliniază că evoluția din primele cinci luni este încurajatoare, însă rămâne de văzut dacă ajustarea va putea fi menținută până la finalul anului, în condițiile presiunilor politice și sociale.

„Pe ansamblu, datele spun că România merge în direcţia bună, din perspectiva echilibrului fiscal. Ritmul impus de Nazare la Finanţe este unul corect. Direcţia este încurajatoare. Miza este dacă va rezista la presiune. Cert este că scăderea deficitului public reprezintă un argument care va securiza menţinerea ratingului României la categoria investiţională, în luna iulie. E un argument decisiv care va influenţa în sens pozitiv decizia agenţiilor de rating, dincolo de zgomotul şi instabilitatea de pe scena politică”, afirmă Adrian Negrescu.