După scandalul MoldATSA, Parlamentul deschide cutia Pandorei. Toate întreprinderile de stat, anchetate. Grosu: 'O să vedeți și rude ale unor deputați'

Scandalul de la compania de stat MoldATSA, care a scos la iveală suspiciuni de nepotism, angajări fără concurs și remunerații controversate, produce primele efecte politice majore la Chișinău. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat că toate întreprinderile de stat din Republica Moldova vor fi supuse unei verificări ample, prin intermediul unei comisii de anchetă care va analiza concursurile de angajare, componența consiliilor de administrație, performanța acestora și eventualele legături de rudenie cu politicieni.

„Misiunea acestei comisii este să analizeze toate întreprinderile de stat, felul în care au avut loc concursurile, cine face parte din aceste consilii, care a fost prestația lor și în câte consilii se regăsește aceeași persoană”, a declarat Igor Grosu, citat de MOLDPRES.

Vezi și: 'S-a spart buboiul'. Scandal de corupție și nepotism în Republica Moldova. Maia Sandu recunoaște o 'greșeală sistemică' după scandalul de la MoldATSA - Stiripesurse

Ancheta se extinde la toate întreprinderile de stat

Potrivit șefului Legislativului, verificările vor viza toate cele 76 de întreprinderi de stat din Republica Moldova și vor încerca să clarifice modul în care au fost făcute numirile în funcțiile de conducere și dacă există persoane care cumulează mai multe poziții în diferite consilii de administrație.

Grosu a lăsat să se înțeleagă că raportul comisiei ar putea aduce noi surprize.

„O să vedeți acolo și oameni, rude ale unor deputați de aici. Nu neapărat din PAS”, a declarat președintele Parlamentului.

Afirmația vine într-un moment extrem de sensibil pentru partidul de guvernământ, după ce în ultimele săptămâni Republica Moldova a fost zguduită de dezvăluirile privind activitatea unor întreprinderi de stat.

Grosu respinge acuzațiile că PAS controlează consiliile de administrație

Președintele Parlamentului a încercat să combată acuzațiile potrivit cărora reprezentanții PAS ar domina structurile de conducere ale companiilor de stat.

Potrivit acestuia, în cele 76 de întreprinderi de stat există 578 de funcții în consilii de administrație, comisii de cenzori și alte structuri similare, iar dintre acestea doar 12 sunt ocupate de persoane cu funcții de demnitate publică.

„Din 578 de poziții am fost curios să verific câți membri sunt acolo. Am găsit 12. Asta la capitolul că reprezentanții partidului sunt în toate aceste comisii. Nu. Sunt 12 și sunt secretari de stat, care sunt funcții de demnitate publică”, a afirmat Igor Grosu.

Și remunerațiile vor fi luate la verificat

Șeful Legislativului a precizat că indemnizațiile membrilor consiliilor sunt calculate în raport cu salariul minim pe economie și diferă în funcție de structura din care fac parte.

„Maximum este echivalentul unui salariu minim. În unele consilii este 100% din salariul minim, în altele 50% sau 75%. Indemnizația se achită o dată pe lună”, a explicat acesta.

Noua comisie va analiza și modul în care sunt stabilite aceste remunerații, în contextul controverselor din ultimele săptămâni privind sumele încasate de membrii unor consilii de administrație și de observatori din întreprinderile de stat.

Comisia ar putea include și jurnaliști de investigație

Inițiativa de creare a comisiei aparține deputatului PAS Dinu Plîngău, care a propus ca din aceasta să facă parte nu doar deputați din toate fracțiunile parlamentare, ci și jurnaliști de investigație, precum și reprezentanți ai Centrului Național Anticorupție și ai Serviciului Fiscal de Stat.

„Trebuie de lucrat pe trei dimensiuni: angajări, profitabilitatea acestora și situația întreprinderilor aflate în procedura de insolvabilitate. Membri ai Comisiei să fie nu doar deputați din toate fracțiunile, dar și jurnaliști de investigație, cât și delegați de la CNA și FISC”, a subliniat Plîngău.

Totul a pornit de la scandalul MoldATSA

Anunțul lui Igor Grosu vine la doar o zi după ce președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a recunoscut existența unei „greșeli sistemice” în urma scandalului izbucnit la MoldATSA.

Șefa statului a cerut verificarea tuturor întreprinderilor de stat și a solicitat Centrului Național Anticorupție și Serviciului Fiscal de Stat să investigheze eventualele ilegalități, indiferent de apartenența politică sau de legăturile de rudenie ale persoanelor vizate.

Scandalul de la MoldATSA a izbucnit după o investigație jurnalistică privind CV-ul fostului director Dumitru Vangheli, care ulterior a fost demis, dar și după controversele legate de angajarea și remunerația purtătoarei de cuvânt a companiei, Anastasia Tăburceanu, verișoara președintei Maia Sandu.

În paralel, în spațiul public au apărut și alte controverse privind indemnizațiile încasate de membrii unor consilii de administrație, inclusiv cazul secretarului de stat de la Ministerul Energiei, Carolina Novac, criticată pentru remunerația de peste două milioane de lei obținută din activitatea în Consiliul de Observatori al Moldovagaz.