Documente CNSAS | Cum racola Securitatea informatori în licee. În județul Vrancea, 64 de profesori dădeau informații serviciului secret, în 1989

Cu doar câteva luni înainte de prăbușirea regimului comunist, Securitatea din Vrancea își făcea planuri pentru extinderea rețelei de informatori din liceele din județ. Documentele din arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) arată cât de temeinic era supravegheat mediul școlar și nu numai. Elevii erau urmăriți în tabere, la cofetării, la film și chiar la munca în agricultură, obligatorie pentru liceeni în acele vremuri. 

CNSAS a publicat o nouă serie de documente din arhiva Securității. De această dată este vorba de planuri de lucru ale serviciului secret pentru racolarea de informatori și „persoane de sprijin” .Persoanele de sprijin erau surse ale Securității, distincte în documentele operative de informatori, folosite pentru a furniza informații despre mediile în care erau plasate.

Un document al Inspectoratului Județean Vrancea al Ministerului de Interne, din 3 ianuarie 1989, stabilea explicit planul de lucru al Serviciului I „în problema «învățămînt-tineret»” pentru întregul an. 

Obiectivul declarat era „apărarea tineretului de influențele nocive ale cercurilor reacționare din străinătate” și „cunoașterea și prevenirea oricăror acțiuni ostile” care puteau fi întreprinse de tineri sau cadre didactice.

În județul Vrancea existau, potrivit documentului, 5 licee, 58 de școli cu clasele I-X, 103 școli cu clasele I-VIII, 180 de școli primare și 257 de grădinițe. 

Pentru supravegherea acestei rețele școlare erau folosiți 9 informatori și 270 de persoane de sprijin, dintre care 64 erau cadre didactice.

Planul Securității pentru 1989 prevedea recrutarea unor noi surse. „Serviciul de informații interne” urma să recruteze în cursul anului 4 informatori și 142 de persoane de sprijin, dintre care 37 de cadre didactice. În același timp, serviciul de contrainformații economice urma să recruteze alte 74 de persoane de sprijin.

„PLAN DE RECRUTARE pentru încadrarea informativă a mediilor frecventate de tineretul neorganizat din Focșani, inclusiv elevii și cei încadrați în muncă în afara orelor de program. Locot. MĂLĂIAȘ MARCEL

• un p.s. dintre pers. ce frecventează cofet. M. Eminescu (Teatru): termen – 15.03.1990
• un p.s. dintre pers. ce frecventează discoteca de la Casa de cultură: termen – 15.02.1990
• un p.s. dintre persoanele ce frecventează cofetăria INTIM (Parcul N. Bălcescu): termen – 20.05.1990
• un p.s. dintre persoanele ce frecventează discoteca de la Casa de cultură a sindicatelor: termen – 30.12.1989
• 1 p.s. dintre persoanele ce organizează la domiciliu program video sau frecventează consecvent astfel de programe: termen – 15.03.1990

(n.n.: p.s. – persoană de sprijin: sursă a securităţii care furniza informaţii generale) Cpt. BRATU TEODORU – în problema CULTE SECTE –

• un P.S. dintre tinerii ce frecventează Comunitatea AZS: termen – 30.03.1990
• un p.s. dintre tinerii ce frecventează Comunitatea CRE din Focșani: termen – 30.03.1990

Locot. GROBNICU VALERICĂ – problema EVAZIUNE .

• un p.s. dintre tinerii ce frecventează localul Ciocîrlia: [termen] 15.02.1990
• un p.s. dintre tinerii ce frecventează Discoteca de la Casa de cultură a sindicatelor: [termen] 30.04.1990
• un p.s. dintre tinerii semnalați cu preocupări de bișniță: [termen]15.03.1990

Maior, GHEȚU TOADER

• un p.s. în problema artă-cultură la formația de teatru al Liceului Al. I. Cuza: [termen]15.02.1990
• un p.s. elev în problema artă-cultură la formația de teatru Liceul UNIREA: termen – 15.02.1990
• un p.s. elev în problema artă-cultură în formația de teatru a Lic. Industrial nr 1 Focșani: [termen] 15.02.1990.
• un p.s. presă poligrafie la redacția revistei ” REVISTA NOASTRĂ „:  termen – 15.12.1989
• un p.s. problema presă-poligrafii, la redacția revistei PREOCUPĂRI: [termen] 30.01.1990” – sursă  CNSAS

Elevii, considerați „problemă”

Securitatea urmărea nu doar profesorii, ci și elevii, o arată documentele CNSAS. Securitatea era interesată de supravegherea informativă a  „elevilor considerați problemă”, definiți prin criterii precum „număr mare de absențe, tendințe de constituire în grupuri etc.”. În atenția Securității erau și elevii și profesorii cu „preocupări mistico-religioase” sau cei care aveau „legături suspecte cu cetățeni străini”.

O categorie menționată separat era „cadre didactice de naționalitate maghiară”. Pentru aceste categorii era stabilit inclusiv un termen pentru luarea în supraveghere informativă: 15 februarie 1989.

Planul prevedea verificarea sistematică a elevilor și profesorilor care călătoreau în străinătate. Documentul precizează că fiecare persoană urma să fie „pregătită informativ la plecare” și că, la întoarcere, urmau să aibă loc discuții „în vederea obținerii de informații cu valoare operativă”.

Securitatea intra în licee și în internate

Controlul nu se oprea la activitatea propriu-zisă din clase. Planul prevedea „pregătirea contrainformativă de grup” în mai multe licee din județ: Liceul Cuza, Liceul Economic, Liceul Panciu, Liceul Odobești și Liceul Vidra.

Internatele școlare urmau să fie verificate lunar. Scopul oficial era „cunoașterea unor aspecte necorespunzătoare și prevenirea creerii unor stări de spirit negative”.

Și taberele școlare intrau în sistemul de supraveghere. Pentru fiecare serie urmau să fie făcute verificări directe, iar Securitatea prevedea folosirea inclusiv a mijloacelor tehnice operative.

Un alt obiectiv îl constituiau aparatele video. Securitatea își propunea să identifice și să verifice persoanele care difuzau contra cost filme și alte emisiuni considerate „necorespunzătoare, îndeosebi, pentru tineret”.

„Cele 8 licee din raza de competență a serviciului de contrainformații economice, sînt acoperite informativ cu 153 persoane de sprijin, din care 3 cadre didactice, 9 rezidenți și 7 surse cu aprobare. Baza de lucru din problemă se compune din 14 elemente, din care: 11 sînt cadre didactice și 3 elevi, lucrați în cadrul supravegherii informative. În evidența dosarului de problemă, mai sînt cuprinse următoarele categorii de persoane:

• 6 cadre didactice care fac parte din cultul „Creștini după Evanghelie”;
• 35 cadre cu rude și relații în străinătate;
• 20 cadre didactice, care au fost în străinătate în calitate de cooperanți;
• 5 elevi care au trecut fraudulos frontiera și au fost predați de autoritățile statelor vecine;
• 96 descendenți ai unor elemente cunoscute cu antecedente politice sau penale reacționare” – sursa CNSAS

De la „șoimii patriei” la informatori

Documentele publicate de CNSAS descriu un mecanism de control care începea de la vârste foarte mici. Copiii erau integrați succesiv în organizațiile politice ale regimului: „șoimi ai patriei”, pionieri, apoi membri ai UTC și, în cele din urmă, membri ai Partidului Comunist Român. 

„Propaganda partidului susținea că ocrotește copiii și tinerii și le asigură cele mai bune condiții de educație și dezvoltare. În realitate, partidul încerca să îi înregimenteze ideologic pe copii de la cele mai fragede vârste. Începând cu vârsta de 4 ani, copiii erau supuși primei ceremonii de îndoctrinare politică, devenind „șoimi ai patriei”. În continuare, ei erau făcuți pionieri (8-14 ani), pentru a deveni ulterior UTC-iști și mai apoi membri de partid cu drepturi și îndatoriri depline. Toate etapele dezvoltării psihologice a copiilor erau însemnate apăsat cu uniforme specifice, sloganuri, ceremonii ritualice şi „manifestări cultural-artistice” care aveau drept unic scop glorificarea partidului şi a lui Nicolae Ceaușescu”, transmite CNSAS.

Cercetătorii CNSAS subliniază și rolul cadrelor didactice în acest mecanism: contactarea inițială a copiilor de către Securitate „nu putea fi realizată fără știrea și concursul cadrelor didactice”, fiind indicați, ca exemple, directorul școlii sau dirigintele clasei.

„În spatele acestui spectacol grotesc (căruia nimeni nu i se opunea) se petrecea, în secret, încă o mutilare a copiilor patriei: recrutarea ca informatori ai Securității. În locul cultivării încrederii în sine și în ceilalți, a creativității și gândirii libere, partidul împreună cu instrumentul său coercitiv și de represiune, Securitatea, a forțat copiii să-și toarne colegii și profesorii, a sădit în mințile fragede frica și neîncrederea, a transformat școala într-un câmp al luptei ideologice absurde, inventând pericole și dușmani imaginari. Trebuie subliniat faptul că recrutarea și contactarea inițială a copiilor de către Securitate nu puteau fi realizate fără știrea și concursul cadrelor didactice, de exemplu, directorul școlii sau dirigintele clasei”, scrie CNSAS.

Părinții nu erau informați despre recrutare, spun cercetătorii CNSAS. Mai mult, copiii care erau recrutați trebuiau să semneze angajamente prin care se obligau să nu discute cu nimeni despre relația lor cu poliția politică și despre informațiile pe care urmau să le furnizeze.

Documentele prezentate de CNSAS sunt din județul Vrancea. 

Însă aceste lucruri se petreceau sistematic în întreaga Românie Socialistă. „Mecanismul funcţiona orb şi absurd, şi avea menirea să apere cu orice preţ privilegiile unei oligarhii politice. Niciun preț nu era prea mare, nici măcar cel al inocenței copiilor patriei”, transmite CNSAS.