De la saltele la tigăi antiaderente: obiectele din casă care îți pot afecta sănătatea și cum să reduci riscurile

De la saltele la tigăi: cercetătorii explică ce schimbări poți face pentru a reduce expunerea la substanțe toxice din locuință, scrie The Guardian.

Încălzirea și arderea

Problema

Ori de câte ori ardem ceva în interiorul locuinței, generăm poluare a aerului din interior. Fie că gătim pe un aragaz cu gaz, prăjim bacon, aprindem o sobă pe lemne, un șemineu, o țigară, bețișoare parfumate sau chiar ardem pâinea în prăjitor, toate aceste activități contribuie la poluarea aerului din casă.

„Petrecem între 80 și 90% din timp în interior. Asta înseamnă că în locuințe se pot acumula concentrații foarte mari de poluanți. Ei afectează sistemul respirator și cardiovascular, unele dintre componente sunt cancerigene, iar dovezile că poluarea aerului influențează și funcțiile cognitive sunt tot mai numeroase. Pe termen lung pot apărea boli grave, precum demența și boala Alzheimer. Chiar și expunerile de scurtă durată sunt asociate cu rezultate școlare mai slabe, productivitate redusă la locul de muncă și afectarea stării generale de bine”, explică profesorul Francis Pope, specialist în științele atmosferei la Universitatea din Birmingham.

Și gătitul pe gaz reprezintă o sursă importantă de poluare, spune profesorul Frank Kelly, specialist în sănătate publică la Imperial College London.

„Produce atât dioxid de azot – un iritant respirator asociat pe termen lung cu boli cardiovasculare, demență, complicații în sarcină și chiar dezvoltarea astmului – cât și particule foarte fine, cunoscute sub numele de PM2.5.”

Aceste particule au un diametru mai mic de 2,5 microni și sunt suficient de mici pentru a ajunge chiar și la nivelul creierului.

„Nasul și gâtul filtrează eficient particulele mari, însă cele foarte mici ajung până în plămâni”, explică Nicola Carslaw, profesor de chimia aerului din interior la Universitatea din York.

Soluția

Pentru majoritatea oamenilor, efectele poluării din interior pot fi reduse prin câteva măsuri simple:

• aerisirea locuinței ori de câte ori este posibil (cu excepția cazului în care locuința se află pe o stradă foarte poluată);
• evitarea arderii diferitelor materiale în interior;
• folosirea hotei în timpul gătitului;
• curățarea și înlocuirea periodică a filtrelor.

Specialiștii atrag atenția că multe aspiratoare eliberează înapoi în aer particule PM2.5 și PM10. Modelele echipate cu filtre HEPA reduc semnificativ acest risc.

Canapele, saltele, covoare și perdele

Problema

Reglementările foarte stricte privind siguranța la incendiu din Marea Britanie au făcut ca mobilierul și textilele din locuințe să conțină mai multe substanțe ignifuge decât aproape oriunde în lume.

Perdelele, pernele decorative, saltelele, lenjeria de pat și chiar unele materiale de construcție conțin astfel de substanțe încă din anii 1980, deși multe dintre ele sunt considerate toxice și pot crește riscul unor afecțiuni precum cancerul, diabetul, colesterolul ridicat și obezitatea. De asemenea, pot afecta rinichii, ficatul, ochii și sistemul imunitar.

„Nu există dovezi că reglementările actuale au salvat mai multe vieți în Marea Britanie. În schimb, aceste substanțe pot face fumul rezultat în timpul incendiilor și mai toxic. Mulți pompieri dezvoltă forme de cancer ca urmare a expunerii”, afirmă Dr. Joanna Cloy, coordonatoarea proiectului privind ignifuganții din cadrul organizației ecologiste scoțiene Fidra.

Profesorul Miriam Diamond, cercetător la Universitatea din Toronto, spune că tot mai multe dovezi indică efecte asupra sănătății, de la dereglări hormonale până la reducerea coeficientului de inteligență.

Laboratorul său a analizat saltele pentru copii și mediul în care aceștia dorm.

„Am fost surprinși să descoperim substanțe ignifuge acolo unde nu erau necesare. În plus, am identificat plastifianți și ftalați. Când am simulat un copil sărind pe saltea, eliberarea acestor substanțe chimice s-a accelerat considerabil.”

Soluția

Specialiștii recomandă:

• alegerea mobilierului realizat din materiale naturale precum lână, bumbac, piele sau lemn masiv;
• cumpărarea de mobilier second-hand fabricat înainte de 1988, când au fost introduse aceste reglementări;
• utilizarea unui aspirator cu filtru HEPA;
• ștergerea regulată a prafului cu o lavetă umedă;
• înlocuirea spumei din pernele canapelei, dacă schimbarea întregului mobilier nu este posibilă.

Pentru produsele noi, merită urmărite certificări precum Oeko-Tex, Greenguard Gold, Global Organic Textile Standard (GOTS) sau Global Organic Latex Standard (GOLS), deoarece acestea interzic utilizarea substanțelor ignifuge chimice.

Produsele de curățenie și produsele de îngrijire personală

Problema

În ultimii ani am devenit aproape obsedați de curățenie și de ideea ca locuința să miroasă permanent frumos. Fenomenul este alimentat atât de trenduri precum CleanTok, unde influencerii folosesc cantități impresionante de spray-uri, spume și înălbitori, cât și de marketingul agresiv al odorizantelor de cameră și al detergenților puternic parfumați.

Rezultatul este că mulți dintre noi trăim într-un adevărat nor de substanțe chimice volatile, chiar și atunci când folosim produse de curățenie promovate drept „naturale”.

„Multe produse de curățenie etichetate ca fiind naturale conțin compuși organici volatili (VOC), despre care știm că reacționează cu ozonul din aerul interior și pot forma particule ultrafine sau formaldehidă”, explică profesorul Nicola Carslaw.

Ozonul din interiorul locuinței poate proveni de la unele aparate electrice sau poate pătrunde din exterior. De asemenea, el se poate forma prin reacția dintre dioxidul de azot și anumiți compuși organici volatili.

Folosirea spray-urilor de curățenie, fixativului, deodorantelor, parfumurilor sau țigărilor electronice nu face decât să crească nivelul acestor substanțe în aer.

„Odorizantele electrice eliberează în permanență compuși volatili în locuință”, spune Carslaw. Același lucru este valabil și pentru uleiurile esențiale și bețișoarele parfumate.

Inhalarea acestor particule poate afecta bariera protectoare a plămânilor, iar contactul repetat cu pielea poate agrava eczema, dermatita sau alte reacții alergice.

Profesorul Frank Kelly atrage atenția că majoritatea produselor de curățenie nu sunt testate riguros pentru efectele asupra sănătății pe termen lung și nici pentru combinațiile dintre diferitele substanțe chimice.

„Nu există obligația ca aceste produse să fie evaluate din perspectiva impactului asupra sănătății”, spune acesta.

Riscurile sunt și mai importante în cazul copiilor mici.

„Zona în care respiră un bebeluș este foarte aproape de podea. Fie că vorbim despre particule PM2.5 sau despre substanțe provenite din produsele de curățenie, acestea rămân în aer o perioadă și apoi se depun pe podea. De aceea este atât de importantă aerisirea locuinței.”

Soluția

Experții recomandă câteva măsuri simple:

• evită, pe cât posibil, produsele sub formă de spray;
• redu numărul produselor de curățenie și de îngrijire personală pe care le folosești;
• aplică parfumurile direct pe piele, în loc să pulverizezi cantități mari în aer;
• evită deodorantele tip spray și alte produse aerosol;
• alege produse de curățenie fără parfum, deoarece toate parfumurile – indiferent dacă sunt naturale sau sintetice – emit compuși organici volatili.

Produsele obișnuite de curățenie pot fi folosite în continuare, însă este recomandat să torni soluția pe o lavetă, purtând mănuși, în loc să pulverizezi direct pe suprafață. După curățenie, aerisește bine încăperea.

Produsele antibacteriene

Problema

Pandemia de COVID-19 a determinat o creștere cu 40–60% a vânzărilor produselor antibacteriene.

Chiar dacă interesul pentru acestea a scăzut între timp, continuăm să folosim mult mai multe produse antibacteriene pentru curățarea locuinței și a mâinilor decât înainte de 2019.

Numeroase studii arată că aceste produse nu sunt mai eficiente și nici mai sigure decât săpunul sau detergenții obișnuiți.

Mai mult, substanțele antibacteriene ajung în mediul înconjurător sau rămân pe piele și suprafețe, favorizând apariția bacteriilor rezistente atât la aceste produse, cât și la antibiotice.

„Folosirea lor pentru curățarea casei și a corpului este o utilizare extrem de neinspirată a substanțelor antimicrobiene. Există riscul ca generațiile viitoare să nu mai beneficieze de antibiotice eficiente”, avertizează profesorul Miriam Diamond.

Soluția

Pentru majoritatea situațiilor, apa și săpunul sunt la fel de eficiente sau chiar mai eficiente decât produsele antibacteriene.

Specialiștii recomandă evitarea spray-urilor antibacteriene utilizate pe tocătoare sau pe suprafețele care intră în contact direct cu alimentele, deoarece acestea pot afecta microbiomul intestinal.

De asemenea, este indicată evitarea dezinfectanților care conțin compuși cu amoniu cuaternar.

Dacă este necesară dezinfectarea unei suprafețe, experții recomandă utilizarea unei soluții de apă cu peroxid de hidrogen 3%, care se descompune ulterior în substanțe inofensive și poate fi combinată cu puțin săpun lichid.

Pardoselile din vinil

Problema

Plastifianții sunt utilizați pentru a face materialele plastice mai flexibile. În timp, însă, aceste substanțe migrează în mediul înconjurător.

Mulți dintre acești plastifianți sunt ftalați, compuși cunoscuți pentru efectele lor de perturbare hormonală. Alte variante, fără ftalați, pot contribui la apariția sau agravarea astmului infantil, rinitei alergice și respirației șuierătoare. Siguranța lor nu este încă pe deplin cunoscută.

„Numeroase studii arată că plastifianții eliberați de pardoselile din vinil ajung în praf și sunt apoi inhalați. Aceste substanțe pot pătrunde și prin piele, iar copiii mici, care se târăsc pe podea și își duc mâinile la gură, sunt expuși într-o măsură mult mai mare”, explică toxicologul Paul Scheepers.

Soluția

Nici alte tipuri de pardoseli nu sunt lipsite de probleme.

Parchetul laminat și cel stratificat pot conține formaldehidă și alți compuși organici volatili, iar covoarele sintetice eliberează fibre poluante.

Dacă nu poți înlocui pardoseala din vinil, specialiștii recomandă să acorzi o atenție deosebită prafului din locuință.

„Cel mai bun mod de a curăța pardoseala din vinil este spălarea umedă, nu aspirarea”, spune Scheepers.

Tigăile și vasele de gătit

Problema

Siguranța tigăilor antiaderente este dezbătută de ani de zile, însă cercetările recente arată tot mai clar că substanțele per- și polifluoroalchilice (PFAS) utilizate în stratul antiaderent pot fi dăunătoare atât pentru sănătate, cât și pentru mediu atunci când suprafața vasului este zgâriată sau supraîncălzită.

Cunoscute și sub denumirea de „substanțe chimice eterne” (forever chemicals), PFAS sunt apreciate deoarece nu se degradează ușor și sunt rezistente la apă, ulei, căldură și radiații UV.

Tocmai această rezistență reprezintă însă și principala lor problemă: odată ajunse în organism sau în mediul înconjurător, sunt extrem de greu de eliminat. În prezent, aproape toți oamenii au urme de PFAS în sânge.

Aceste substanțe nu se regăsesc doar în tigăile antiaderente. Ele sunt utilizate și în:

• ambalaje alimentare;
• cosmetice;
• mobilier și textile;
• haine pentru exterior;
• vopsele;
• produse farmaceutice;
• spume pentru stingerea incendiilor;
• uniforme școlare tratate împotriva petelor.

Potrivit Agenției Europene de Mediu, copiii mici și persoanele în vârstă sunt cele mai vulnerabile la expunerea la PFAS.

Expunerea ridicată în timpul sarcinii poate încetini dezvoltarea fătului și poate duce la o greutate mai mică la naștere.

La orice vârstă, nivelurile crescute de PFAS au fost asociate cu:

• cancer testicular;
• cancer mamar;
• cancer renal;
• afectarea ficatului;
• boli ale tiroidei;
• colesterol crescut;
• obezitate.

În aprilie 2026, membrii Comisiei pentru Audit de Mediu din Camera Comunelor au cerut interzicerea completă în Marea Britanie a tuturor utilizărilor neesențiale ale PFAS.

Soluția

Profesorul Frank Kelly explică faptul că atât ustensilele metalice, cât și cele din plastic pot crea probleme.

„Dacă folosești spatule metalice într-o tigaie antiaderentă, accelerezi deteriorarea stratului protector. Dacă folosești spatule din plastic, capetele acestora se degradează în timp și probabil eliberează microplastice.”

Recomandările specialiștilor sunt:

• nu utiliza ustensile din plastic în vase foarte fierbinți;
• evită ustensilele metalice pe suprafețele antiaderente;
• nu mai folosi tigăi zgâriate sau deformate;
• dacă este posibil, alege vase din fontă sau oțel inoxidabil și utilizează ustensile din lemn sau metal.

Sticle, conserve și caserole din plastic

Problema

În decembrie 2024, Uniunea Europeană a interzis utilizarea Bisfenolului A (BPA) și a altor bisfenoli considerați periculoși în materialele plastice care intră în contact cu alimentele și băuturile, după evaluările realizate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA).

Încă din 2023, EFSA redusese de 20.000 de ori limita zilnică considerată sigură pentru expunerea la bisfenoli, din cauza efectelor potențiale asupra:

• sistemului imunitar;
• sistemului reproducător;
• dezvoltării organismului;
• metabolismului.

În Marea Britanie, însă, BPA este în continuare permis în anumite produse care intră în contact cu alimentele, precum:

• caserole pentru depozitare;
• căptușeala conservelor;
• sticle reutilizabile.

În multe cazuri, BPA a fost înlocuit cu alți bisfenoli care ar putea fi la fel de nocivi sau chiar mai periculoși.

Unii specialiști susțin că bisfenolii migrează din plastic în alimente.

Totuși, toxicologul Paul Scheepers precizează că aceștia sunt eliberați în principal atunci când recipientele sunt încălzite.

„Bisfenolii fac parte din structura plasticului și nu se eliberează ușor. Problema apare în special atunci când recipientele sunt introduse în cuptorul cu microunde.”

Soluția

Specialiștii recomandă verificarea simbolurilor de pe recipiente.

Dacă pe ambalaj apare:

• PE (polietilenă) sau
• PP (polipropilenă)

și produsul este marcat ca fiind sigur pentru cuptorul cu microunde, acesta poate fi încălzit.

În lipsa acestor marcaje, este recomandată transferarea alimentelor în recipiente din sticlă sau ceramică înainte de încălzire.

Mucegaiul

Problema

Locuințele reci, umede sau insuficient ventilate favorizează apariția mucegaiului pe pereți, tavane și mobilier.

Profesorul Frank Kelly spune că, în cadrul studiului WellHome, desfășurat în 100 de locuințe din vestul Londrei, cercetătorii au observat că mucegaiul era mai frecvent în casele unde:

• locatarii nu aveau spații exterioare pentru uscarea hainelor;
• locuințele se aflau lângă drumuri intens circulate;
• oamenii evitau să deschidă ferestrele de teama poluării de afară.

Concluzii similare au fost obținute și într-un studiu realizat de Universitatea din York în orașul Bradford.

Mucegaiul eliberează micotoxine, care pot provoca:

• reacții alergice;
• iritații ale plămânilor;
• iritații ale ochilor;
• iritații ale nasului;
• probleme ale pielii.

Cele mai vulnerabile persoane sunt copiii mici, vârstnicii și cei care suferă de afecțiuni pulmonare sau au sistemul imunitar slăbit.

Soluția

Uneori, mucegaiul este cauzat de infiltrații provenite de la acoperiș sau ferestre, însă în multe situații poate fi prevenit prin măsuri simple:

• usucă hainele afară, dacă este posibil;
• dacă acest lucru nu este posibil, aerisește bine încăperea;
• deschide ferestrele după duș și după gătit;
• folosește hota și ventilatoarele de baie;
• utilizează un dezumidificator atunci când umiditatea este ridicată.

Articolul amintește și de Legea Awaab, adoptată în Anglia după moartea, în 2020, a copilului de doi ani Awaab Ishak, care a decedat în urma unor leziuni pulmonare provocate de mucegaiul din locuința socială în care trăia.

În prezent, legea obligă proprietarii de locuințe sociale să remedieze rapid problemele de mucegai, iar autoritățile intenționează să extindă aceste obligații și asupra sectorului privat de închirieri.