De ce artiștii români ajung greu pe scenele europene? Reprezentanți ai industriei muzicale din 11 țări vin la București

Artiștii români își pot publica muzica instantaneu pe aceleași platforme pe care apar cele mai mari nume internaționale, însă drumul de la un release pe Spotify la o carieră construită în afara țării rămâne complicat. Accesul la profesioniști din alte piețe, o strategie pe termen lung și infrastructura de export muzical sunt câteva dintre verigile care pot face diferența.

Subiectul va fi discutat între 1 și 3 septembrie, la București, în cadrul celei de-a XI-a ediții Mastering the Music Business (MMB), conferința internațională dedicată industriei muzicale. În premieră, evenimentul va reuni reprezentanți ai birourilor și organizațiilor de export muzical din 11 țări europene.

Pentru artiști, manageri sau labeluri, astfel de organizații pot reprezenta o punte către festivaluri, showcase-uri, profesioniști și oportunități din alte piețe. România nu are însă un sistem de export muzical comparabil cu cele dezvoltate deja în mai multe state europene.

Anca Lupeș, fondatoarea Mastering the Music Business, explică ce au în plus țările care și-au construit deja o infrastructură de export muzical:

„Aceste țări au în primul rând o strategie inteligentă pentru cultură, apoi un buget semnificativ alocat anual exportului de muzică (în cele mai dezvoltate dintre ele, bugetul este de ordinul a milioane de euro). În afară de finanțarea proiectelor de export de muzică, a promovării muzicii și industriei muzicale locale, bugetul este folosit și pentru conectarea cu piețe noi de pe alte continente.”

De la „să mă descopere cineva” la o strategie de carieră

Platformele digitale au eliminat o parte dintre barierele de distribuție. O piesă lansată din București poate fi ascultată în aceeași zi la Berlin, Londra sau Amsterdam. Vizibilitatea internațională nu înseamnă însă automat și o carieră internațională.

Dincolo de muzică, intră în joc managementul, relațiile profesionale, promovarea, participarea constantă la evenimente de industrie, accesul la finanțare și capacitatea artistului de a construi o strategie pentru fiecare piață în care vrea să intre.

În opinia Ancăi Lupeș, cea mai frecventă greșeală apare chiar înainte ca artiștii să încerce să intre pe o piață nouă:

„Cea mai frecventă greșeală este că nu își construiesc o strategie de export – în sensul de a face mai întâi un research despre care teritorii ar fi potrivite pentru a-și exporta muzica. Asta s-ar putea realiza destul de ușor interpretând datele pe care le pun la dispoziție toate platformele digitale de streaming, ca să vadă în ce alte țări le este ascultată muzica, unde este popular genul pe care îl interpretează etc. Apoi ar trebui să meargă la conferințele din teritoriile respective și să înceapă să își construiască o rețea de conexiuni care ar putea să-i ajute să intre pe piața respectivă. Următorul pas ar fi participarea la showcase-urile din țările respective și, de acolo, să încerce să obțină concerte sau să găsească o agenție de PR care să îi ajute să devină mai cunoscuți în teritoriile cu pricina.”

Este și una dintre schimbările importante ale industriei muzicale din ultimii ani: artistul nu mai funcționează exclusiv ca interpret sau creator. Pentru mulți muzicieni independenți, cariera presupune astăzi inclusiv să înțeleagă distribuția digitală, algoritmii platformelor, promovarea, construirea unei comunități, contractele și sursele de venit.

„A fi descoperit” nu a dispărut complet din imaginarul industriei, dar succesul construit exclusiv pe o întâlnire norocoasă este mai degrabă excepția decât regula.

Potrivit fondatoarei MMB, ideea de a fi „descoperit” există încă, dar traseul până în acel punct s-a schimbat:

„Există încă posibilitatea de a fi descoperit, doar că e puțin diferit acum. Acum un artist trebuie să își dezvolte singur cariera până în punctul în care devine destul de vizibil pentru a fi descoperit. Abia atunci un label sau un manager/ impresar poate deveni interesat de potențialul de dezvoltare al artistului respectiv. Este din ce în ce mai greu să-ți găsești o echipă în zilele noastre, pentru că sunt din ce în ce mai mulți artiști și structurile existente nu au posibilitatea să-i absoarbă pe toți. Așa că este obligatoriu ca un artist independent să își trateze cariera ca pe un business încă de la început. Apoi, chiar dacă va fi semnat de un label sau manager, experiența pe care a dobândit-o făcând toate lucrurile de la firul ierbii îi va folosi în dezvoltarea ulterioară. Pentru că după ce este semnat, un artist nu va începe o viață de relaxare în care el stă în turnul de fildeș și creează, ci va trebui să lucreze cot la cot cu echipa lui. Acest parcurs este identic și pentru dezvoltarea internațională. Dacă nu ai făcut mare brânză la tine în țară, ce șanse sunt să faci în afara ei?”

Profesioniști din industria europeană, la București

Tocmai această distanță dintre muzică și mecanismele din spatele unei cariere este una dintre temele pe care MMB încearcă să le aducă în aceeași conversație.

Ediția din acest an include întâlniri cu profesioniști din industria internațională, o zi dedicată acceleratoarelor și trei workshopuri pentru artiști. Programul abordează, printre altele, accesul artiștilor români la scenele europene, relația cu platformele de streaming și algoritmii Spotify, inteligența artificială, colaborarea dintre artiști și branduri, construirea comunităților de fani și presiunea tot mai mare asupra festivalurilor.

Participarea reprezentanților birourilor de export din 11 țări aduce însă și o componentă practică: posibilitatea ca artiștii și profesioniștii români să intre direct în contact cu oameni care cunosc mecanismele altor piețe. Iar un asemenea contact este doar începutul.

Anca Lupeș explică și cum poate fi folosită concret această oportunitate de către artiștii români care participă la MMB:

„Condiția obligatorie este să participe la MMB. În prima zi, pe 1 septembrie, vom avea un panel la care vor participa câțiva dintre acești reprezentanți ai birourilor de export, iar apoi vom avea un eveniment de networking la care vor participa și ceilalți reprezentanți și îi vor putea cunoaște și vorbi cu ei. Să ai ocazia să discuți cu reprezentanții unui birou de export muzical din altă țară este o oportunitate importantă, pentru că ei știu toate detaliile importante despre țara pe care o reprezintă – ce genuri muzicale se ascultă, ce labeluri ar fi interesate de genul muzical al unui artist sau al altuia, ce cluburi există și care sunt contactele de acolo, ce festivaluri există și cum poți ajunge să cânți la unul (sau mai multe) dintre ele. Sunt ca o poartă de intrare informațională a industriei muzicale dintr-o anumită țară.”

Mastering the Music Business ajunge în 2026 la cea de-a XI-a ediție și are loc între 1 și 3 septembrie, la Hotel Caro din București. Conferința aduce împreună artiști, manageri, organizatori de festivaluri și concerte, reprezentanți ai caselor de discuri, specialiști în marketing și profesioniști din industria muzicală din România și din străinătate.