De ce a murit legea salarizării

Introducerea unui nou sistem de salarizare „echitabil și unitar” pentru angajații din sectorul public a fost abandonată pentru moment, principalul blocaj venind chiar din interiorul Palatului Victoria, acolo unde ministerele nu au reușit să se înțeleagă între ele. Însă „decesul” proiectului a fost provocat de un spectru mai larg de motive, după cum au explicat surse parlamentare, luni, pentru Știripesurse.ro.

După săptămâni de discuții tehnice în special, legea salarizării unitare, o reformă- cheie în PNRR care ar trebui adoptată de România până la 31 august, a fost îngropată pe termen nedefinit din cauza divergențelor majore existente nu doar între partidele parlamentare, ci inclusiv în interiorul guvernului.

Perspective sumbre pentru viitorul Guvern

Surse politice au declarat luni, pentru Știripesurse.ro, că Ministerul Muncii nu s-a înțeles cu Ministerul Sănătății, cu Ministerul Educației și nici cu Ministerul Finanțelor. În lipsa unui acord între cele patru ministere, proiectul este neoficial încă în analiză dar este „mort” în realitate și o să fie dezgropat cel mai probabil atunci când se va forma un nou Guvern, consideră unele surse.

Alte surse parlamentare au declarat pentru Știripesurse.ro că sunt sceptice cu privire la nașterea unei noi legi a salarizării în sistemul bugetar odată cu instalarea unui nou Guvern. Problema de fond este că nu e spațiu bugetar pentru creșterile necesare.

Sursele citate ne-au relatat că discuțiile de la Cotroceni au fost „anemice” pentru că niciun partid din fosta coaliție de guvernare nu a putut să propună o soluție care să mulțumească principalele categorii profesionale și în același timp să se încadreze în deficitul bugetar agreat de România cu oficialii europeni și care este urmărit de instituțiile financiare care împrumută România.

Două scenarii eșuate

S-au încercat două variante de ieșire din blocaj.

Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru (PNL), a propus ca parlamentarii să depună un proiect de lege pentru a se depăși blocajul din Guvern, însă liderii partidelor nu au dorit să preia „cartoful fierbinte”. „Subiectul săptămânii o să fie despre cine e de vină”, conform surselor.

Termenul-limită absolut pentru îndeplinirea jalonului PNRR este 31 august, astfel că România nu-și va îndeplini obligația și riscă să piardă granturi în valoare de peste 770 de milioane de euro.

A doua variantă de compromis care a eșuat a fost o renegociere cu Comisia Europeană și aplicarea următorului principiu: legea salarizării unitare să prevadă creșterea salariilor etapizat, pe parcursul mai multor ani.

Problema a reprezentat-o decizia Consiliului Uniunii Europene ca reforma salarizării bugetarilor să se aplice într-o singură etapă.

Ce se va întâmpla în continuare este incert

În lipsa unei noi legi a salarizării se va continua aplicarea actualelor prevederi pentru remunerarea angajaților din sistemul bugetar.

Problema majoră este că aplicarea legii actuale ar duce la cheltuieli pe care statul nu ar putea să le acopere anul viitor fără să crească deficitul bugetar, astfel că urmează zile complicate pentru Parlamentul care va trebui să voteze proiectul de buget pe anul viitor.