Daniel David trage alarma după PISA 2025: Analfabetismul funcțional, „risc de securitate națională”. Cere schimbări în sistem

România a obținut la PISA 2025 rezultate mai slabe decât la evaluarea din 2022 la matematică, lectură și științe, iar proporția elevilor care nu ating nivelul de bază ajunge la 52% la matematică, 48% la lectură și 46% la științe. Fostul ministru al Educației Daniel David susține că datele confirmă avertismentele privind amploarea analfabetismului funcțional și consideră că problema trebuie tratată inclusiv ca un risc de securitate națională. El avertizează că simpla suplimentare a resurselor, fără reformarea sistemului, poate produce „anomalii educaționale”.

Daniel David a analizat marți rezultatele obținute de România la PISA 2025 și le-a comparat cu cele din 2022. Fostul ministru consideră că evoluția confirmă diagnosticul pe care l-a prezentat în perioada în care conducea Ministerul Educației.

Daniel David: Analfabetismul funcțional, „risc de securitate națională”

”Rezultatele la PISA 2025 sunt mai proaste decât la PISA 2022 şi confirmă îngrijorările Diagnosticului Ministerial QX din 2025 că analfabetismul funcţional este risc de securitate naţională, întărind astfel şi decizia de a fi inclus analfabetismul funcţional în Strategia Naţională de Apărare a Ţării. Simplu spus, analfabetismul funcţional arată o incapacitate de a utiliza competenţele dobândite la un nivel de bază relevant pentru viaţa cotidiană/societate/mediul socioeconomic”, afirmă, marţi, fostul ministru al Educaţiei, Daniel David, într-un mesaj postat pe blog.

Fostul ministru avertizează că suplimentarea finanțării nu este suficientă în absența unor schimbări structurale în sistemul de educație.

Potrivit acestuia, ”infuzia de resurse într-un sistem nereformat paradigmatic poate duce la anomalii educaţionale”. Daniel David indică, printre exemple, bursele de merit acordate inclusiv elevilor cu nota 5 și fragmentarea claselor și școlilor, despre care susține că au efecte atât asupra eficienței financiare, cât și asupra procesului educațional.

Daniel David cere schimbări de sistem: „Nu vom reuşi să recuperăm decalajele”

”Fără schimbările paradigmatice propuse de Programul Ministerial de Reforme QX, pe baza Diagnosticului Ministerial QX, nu vom reuşi să recuperăm decalajele şi să însănătoşim sistemul de educaţie. În preuniversitar, cred că paradigma PISA şi (prin) modelul Şcolilor QX sunt calea de urmat, cale care deschide acum şi posibilitatea unei infuzii de resurse cu sens (ex. creşterea finanţării pe măsura angajamentelor legale şi/sau publice)”, a mai transmis fostul ministru.

În perioada în care s-a aflat la conducerea Ministerului Educației, Daniel David a realizat Diagnosticul Ministerial QX, pe baza căruia a propus Programul Ministerial de Reforme QX, ale cărui măsuri au început să fie implementate în anul școlar 2025-2026.

PISA 2025: 52% dintre elevii români nu ating nivelul de bază la matematică

La matematică, România a obținut 419 puncte la PISA 2025, sub media OECD. În 2022, scorul fusese de 428 de puncte, în timp ce media OECD era de 480 de puncte.

”La PISA 2025, 52% dintre elevii români nu ating nivelul de bază (2), ceea ce îi plasează sub sintagma mai generală de analfabetism funcţional (functional illiteracy). Media OECD în zona de analfabetism funcţional este de 35%”, explică Daniel David.

Doar 4% dintre elevii români au ajuns la nivelurile ridicate de performanță 5 și 6, față de o medie OECD de 8%.

Lectură: România coboară la 413 puncte

La lectură, România a obținut 413 puncte, față de 428 de puncte la PISA 2022. Media OECD la evaluarea din 2022 a fost de 482 de puncte.

Datele prezentate de Daniel David arată că 48% dintre elevii români nu ating nivelul de bază la lectură, față de o medie OECD de 31%.

În zona performanțelor ridicate, România are doar 1% dintre elevi la nivelurile 5 și 6, comparativ cu 6% media OECD.

Științe: 46% dintre elevi nu ating nivelul de bază

La științe, România a obținut 425 de puncte la PISA 2025, față de 428 de puncte în 2022. Media OECD la PISA 2022 a fost de 491 de puncte.

Proporția elevilor români care nu ating nivelul de bază este de 46%, în timp ce media OECD este de 26%.

Doar 2% dintre elevii din România au obținut performanțe ridicate, la nivelurile 5 și 6, față de media OECD de 7%.

Diferență de 122 de puncte între elevii avantajați și cei dezavantajați

Rezultatele evidențiază și un decalaj socioeconomic considerabil în sistemul educațional românesc.

”La PISA 2025, în România, elevii avantajaţi socioeconomic au o performanţă cu 122 de puncte peste cei dezavantajaţi socioeconomic; la nivelul OECD diferenţa între aceste grupuri este de 85 de puncte. Între PISA 2015 şi PISA 2025, acest rol al decalajului socioeconomic în performanţa educaţională în ştiinţe a crescut în România (mai ales prin scăderea performanţei celor din mediul socioeconomic dezavantajat) şi s-a redus la nivelul OECD”, arată Daniel David.

Mediul socioeconomic explică aproximativ 22% din variația rezultatelor la științe în România, comparativ cu 12% la nivelul OECD.

Daniel David evidențiază că, față de PISA 2022, scorurile României au scăzut la toate cele trei domenii evaluate: matematică, lectură și științe. În cazul lecturii, scăderea este, potrivit acestuia, semnificativă statistic.

Daniel David: Problema nu este capacitatea elevilor sau pregătirea profesorilor

Fostul ministru respinge ideea că rezultatele slabe ar putea fi explicate printr-o lipsă de capacitate a elevilor români sau printr-un nivel general necorespunzător de pregătire a profesorilor.

”Este ceva în neregulă cu capacitatea copiilor din ţară de a învăţa şi/sau a profesorilor de a preda eficient? NU! Ca psiholog, spun că elevii români au capacităţile de inteligenţă şi creativitate comparabile cu elevii altor ţări, iar, ca fost ministru al educaţiei şi cercetării, cred că profesorii români au nivelul adecvat de pregătire pentru a putea să predea eficient”, este de părere fostul ministru.

Daniel David analizează, în acest context, mai multe măsuri aplicate în sistem în ultimii ani, între care reducerea efectivelor de elevi din clase, creșterea fondului și a tipurilor de burse și majorarea salariilor profesorilor.

Clase mai mici și mai multe burse nu garantează rezultate mai bune

În privința reducerii numărului de elevi din clase, fostul ministru arată că măsura poate conta în anumite situații, dar nu reprezintă un factor decisiv pentru performanța educațională. El invocă situația marilor orașe, unde clasele pot fi mai numeroase, deși rezultatele PISA sunt mai bune decât în anumite zone rurale cu efective mai mici.

În cazul burselor, Daniel David arată că ajutoarele sociale contribuie în special la aducerea și menținerea copiilor la școală, în timp ce efectul burselor de merit sau performanță asupra rezultatelor educaționale este, în evaluarea sa, mai puțin clar.

În ceea ce privește salariile, fostul ministru susține că majorarea veniturilor profesorilor nu se reflectă imediat în performanța elevilor, dar poate face profesia mai atractivă și poate contribui, pe termen mediu și lung, la stabilizarea corpului profesoral.

Avertisment privind efectele sociale și economice ale analfabetismului funcțional

Daniel David avertizează că amploarea analfabetismului funcțional depășește problema strict educațională și poate produce efecte asupra societății, economiei și capacității populației de a rezista manipulării.

Potrivit lui Daniel David, ”o ţară care are un asemenea nivel de analfabetism funcţional devine uşor victimă a manipulărilor prin teorii conspiraţioniste şi antisistem şi va avea o economie neeficientă, deoarece nu este susţinută de competenţele oamenilor ţării”.