Daniel Dăianu cere distrugerea 'cancerului' care fraudează bugetul: 'Dacă nu cresc veniturile, va fi rău'

România nu mai poate continua cu deficite uriașe și trebuie să strângă mult mai bine taxele și impozitele, avertizează Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal. Economistul cere combaterea marilor rețele de evaziune și oprirea fraudării bugetului public, în caz contrar corecția fiscală urmând să producă efecte economice și sociale și mai dureroase.

„Bugetul public nu trebuie fraudat, marii evazioniști nu sunt simplii cetățeni, acest cancer trebuie distrus, altfel, dacă nu sunt crescute veniturile, va fi rău”, a declarat Daniel Dăianu în emisiunea „Punctul culminant” de la România TV.

Avertismentul vine într-un moment în care România încearcă să reducă un deficit bugetar care a depășit 9% din PIB în 2024, în timp ce costurile cu dobânzile la datoria publică au ajuns la aproximativ 60 de miliarde de lei pe an. Pentru 2026, ținta oficială este coborârea deficitului la 6,2% din PIB.

Daniel Dăianu cere distrugerea „cancerului” marii evaziuni

Președintele Consiliului Fiscal susține că România trebuie să-și reducă dependența de împrumuturi și să se sprijine într-o măsură mai mare pe veniturile pe care statul reușește să le colecteze.

În acest context, Daniel Dăianu face o diferență între contribuabilii obișnuiți și marii evazioniști care produc pierderi importante bugetului public.

„Țara noastră trebuie să aibă o colectare mult mai bună și să stea mai mult pe picioarele ei. Bugetul public nu trebuie fraudat, marii evazioniști nu sunt simplii cetățeni, acest cancer trebuie distrus, altfel, dacă nu sunt crescute veniturile, va fi rău”, a avertizat acesta.

Mesajul său indică faptul că reducerea deficitului nu poate fi realizată doar prin limitarea cheltuielilor, înghețarea unor venituri sau creșterea taxelor suportate de contribuabilii care plătesc deja. Statul trebuie să recupereze și banii pierduți prin evaziune, fraudă și diferite forme de evitare a obligațiilor fiscale.

„S-au practicat politici populiste. Acum, corecția are costuri majore”

Daniel Dăianu explică dezechilibrele actuale prin încercarea României de a accelera dezvoltarea folosind deficite mari, dar și prin deciziile populiste luate de-a lungul timpului.

„O economie se poate dezvolta cu deficite rezonabile, cu o datorie publică sustenabilă. La noi s-a dorit arderea etapelor și, în plus, s-au practicat politici populiste. Iar acum ne confruntăm cu nevoia acută de a opera o corecție fiscal-bugetară de amploare, ce are costuri economice și sociale majore”, a afirmat președintele Consiliului Fiscal.

Economistul atrage atenția că problema nu este exclusiv una contabilă. Deficitul ridicat obligă statul să se împrumute masiv, iar dobânzile consumă o parte tot mai mare din veniturile bugetare care ar putea fi folosite pentru investiții, educație, sănătate sau protecție socială.

România a înregistrat în 2024 cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de peste 9% din PIB. Acesta a coborât la 7,7% în 2025, iar bugetul pentru 2026 a fost construit pe o țintă de 6,2% din PIB și pe o creștere economică de aproximativ 1%, potrivit datelor prezentate de Reuters.

Dăianu: România are slăbiciuni instituționale flagrante

Președintele Consiliului Fiscal spune că problemele economice sunt agravate de funcționarea slabă a instituțiilor, de corupție și de neîncrederea cetățenilor în stat.

„Avem și slăbiciuni instituționale flagrante, corupție extinsă, o problemă mare de încredere a cetățenilor în stat. Este bine că se meditează asupra modelului de creștere, ce să facem în viitor. Dar nu trebuie să așteptăm realizarea unui nou model de creștere/dezvoltare pentru a continua corecția bugetară”, a precizat Daniel Dăianu.

În analiza sa, dezechilibrele macroeconomice nu provin în primul rând din modelul de dezvoltare ales de România, ci din erorile de politică economică, deficitele excesive și incapacitatea instituțiilor de a colecta suficient și de a administra riguros banii publici.

Corecția fiscală trebuie, prin urmare, continuată imediat, chiar dacă autoritățile lucrează în paralel la schimbarea modelului economic.

Aderarea la zona euro rămâne blocată de deficitele uriașe

Daniel Dăianu a avertizat anterior că aderarea României la zona euro nu poate deveni un obiectiv realist atât timp cât țara înregistrează deficite bugetare atât de mari.

Intrarea în zona euro presupune respectarea criteriilor de convergență, între care menținerea deficitului sub 3% din PIB și a datoriei publice la un nivel sustenabil. România s-a angajat în fața Comisiei Europene să coboare deficitul sub pragul de 3% până în 2030.

Până atunci, statul trebuie să reducă treptat diferența dintre veniturile pe care le încasează și cheltuielile pe care le efectuează. O corecție prea lentă ar putea afecta încrederea investitorilor și ratingul de țară, în timp ce o ajustare făcută exclusiv prin taxe și tăieri ar amplifica efectele sociale.

Tocmai de aceea, Dăianu plasează creșterea colectării și combaterea marii evaziuni în centrul soluției.

România a pierdut 770 de milioane de euro din PNRR

Avertismentul apare și pe fondul pierderii celor 770 de milioane de euro asociate jalonului privind noua lege a salarizării unitare. Partidele nu au reușit să ajungă la un acord înainte de expirarea termenului din PNRR.

Daniel Dăianu a declarat anterior că ratarea finanțării nu va avea un efect „devastator” asupra bugetului din acest an, dar reprezintă un eșec de guvernanță și poate ridica semne de întrebare în rândul investitorilor.

Președintele Consiliului Fiscal a susținut că reforma salarizării nu trebuie abandonată și că legea poate fi reexaminată în lunile următoare, astfel încât efectele sale să fie incluse în bugetul pentru 2027.

Adoptarea legii după expirarea termenului nu va permite însă recuperarea automată a celor 770 de milioane de euro pierdute, a precizat Comisia Europeană.

Daniel Dăianu consideră că acest episod arată cât de costisitoare pot deveni amânările și disputele politice într-o perioadă în care România are nevoie de bani europeni, investiții și credibilitate pentru a-și reduce dezechilibrele.