Cseke Attila contestă proiectul lui Pîslaru: risc de tăieri permanente și inechități în Sănătate. Miza depășește 300 de milioane de lei

Ministerul Sănătății contestă mai multe prevederi esențiale din proiectul noii legi a salarizării pregătit de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Într-o adresă semnată de ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, instituția avertizează că unele dispoziții introduse în forma finală nu au fost discutate cu reprezentanții Sănătății și riscă să permanentizeze tăierile salariale adoptate temporar de Guvernul Bolojan, să reducă salariile din ambulatorii și să limiteze drastic acordarea sporurilor în sectoare precum Ambulanța, UPU și ATI.

Documentul a fost transmis Ministerului Muncii după analizarea proiectului publicat în 17 iulie 2026. Ministerul Sănătății cere eliminarea sau reformularea mai multor articole și avertizează că proiectul nu stabilește clar nici sursa din care vor fi finanțate influențele salariale din sistemul medical.

Tăierile temporare ale Guvernului Bolojan riscă să devină permanente

Una dintre cele mai importante obiecții privește modul în care va fi calculată diferența salarială tranzitorie acordată angajaților ale căror venituri ar urma să scadă după aplicarea noilor grile.

Proiectul prevede raportarea la venitul salarial aferent lunii decembrie 2026. Ministerul Sănătății cere însă ca referința să fie venitul aflat în plată în iunie 2025, înainte de intrarea în vigoare a OUG nr. 36/2025, parte a primului pachet de măsuri fiscal-bugetare al Guvernului Bolojan.

Prin ordonanța respectivă, anumite sporuri au fost plafonate temporar la 300 de lei, până la 31 decembrie 2026. Dacă diferența tranzitorie va fi calculată folosind venitul deja diminuat din decembrie 2026, reducerea temporară va fi inclusă în baza de pornire a noii legi și va continua să producă efecte și după expirarea ordonanței.

„Dispozițiile art. 7 lit. g) din proiectul de lege nu numai că nu consfințesc caracterul temporar al măsurii, ci permit ca restrângerea exercițiului tuturor acestor drepturi să continue și după data de 31.12.2026, transformând restrângerea cu caracter temporar prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2025 într-o restrângere cu caracter permanent, care își pierde legitimitatea constituțională”, avertizează Ministerul Sănătății.

Impactul bugetar al folosirii ca reper a veniturilor din iunie 2025, înaintea tăierilor, este estimat la peste 300 de milioane de lei.

Ministerul invocă și Decizia CCR nr. 872/2010, arătând că sporurile și alte componente salariale pot fi diminuate sau restructurate, dar măsurile de reducere trebuie să aibă un caracter temporar, excepțional și să fie justificate de existența unor dezechilibre bugetare majore.

Prevederi introduse fără consultarea Ministerului Sănătății

Cseke Attila reclamă și introducerea, în forma publicată în 17 iulie, a unor prevederi care nu ar fi fost discutate în prealabil cu Ministerul Sănătății.

Una dintre acestea stabilește că nivelul coeficienților de salarizare va fi diminuat cu 15% în cazul unităților de asistență medico-socială și al unităților sau subunităților ambulatorii. În schimb, pentru medicina legală, coeficienții ar urma să fie majorați cu 15%.

Ministerul Sănătății cere eliminarea ambelor prevederi, astfel încât clasificarea unităților și aplicarea majorărilor sau diminuărilor să fie stabilite ulterior printr-o hotărâre de Guvern inițiată de MS.

Instituția avertizează că reducerea cu 15% pentru ambulatorii nu este corelată cu Legea nr. 95/2006 și contrazice strategia de dezvoltare a medicinei ambulatorii, putând diminua capacitatea acestor structuri de a atrage și păstra personal.

Proiectul mai stabilește că majorările salariale acordate unor unități trebuie compensate prin reducerile aplicate altora, astfel încât cheltuielile totale să nu crească. Ministerul Sănătății consideră că o asemenea compensare este „imposibil de realizat fără a produce inechități salariale pentru personalul din unitățile sanitare strategice”.

Sporuri pentru numai 10% sau 20% dintre angajați

O altă prevedere contestată limitează numărul angajaților care pot primi sporuri pentru condiții de muncă.

Pentru sporul de până la 50%, acordat pentru condiții deosebit de periculoase, proiectul impune o limită de cel mult 10% din personal. Pentru celelalte categorii de sporuri, limita este de cel mult 20% din personal.

Ministerul Sănătății avertizează că sporurile sunt acordate în baza buletinelor de determinare și expertizare a condițiilor de muncă. Astfel, un angajat ar putea lucra efectiv într-un mediu încadrat oficial ca deosebit de periculos, dar să nu primească sporul deoarece unitatea a depășit procentul maxim de beneficiari.

„Limitarea de mai sus conduce la situația în care procentele maxime stabilite de lege devin neaplicabile”, se arată în adresă. Ministerul susține că noua regulă golește de conținut dreptul la spor și nu precizează nici ce înseamnă „personal din sănătate”, cine calculează plafonul și la ce nivel trebuie urmărit acesta.

Problema este considerată deosebit de gravă în sectoarele cu expunere ridicată și deficit de personal, precum serviciile de ambulanță, unitățile de primiri urgențe, secțiile ATI, medicina legală și spitalele de monospecialitate.

În paralel, proiectul limitează valoarea cumulată a sporurilor, indemnizațiilor, primelor și premiilor la 20% din totalul salariilor de bază, pentru fiecare ordonator principal de credite și pentru fiecare sursă de finanțare. Ministerul Sănătății solicitase un plafon de 30%, calculat cumulat pentru toate unitățile subordonate și fără separarea în funcție de sursa de finanțare.

MS arată că serviciile de ambulanță sunt finanțate de la bugetul de stat și au sporuri pentru condiții de muncă între 55% și 85%, în timp ce spitalele sunt finanțate în principal prin contractele cu casele de asigurări. Aplicarea separată a plafonului de 20% ar putea face imposibilă plata integrală a sporurilor în Ambulanță, ATI, UPU, medicina legală și alte structuri cu condiții deosebit de grele.

Legea nu precizează cine plătește majorările

Ministerul Sănătății semnalează și dispariția mecanismului explicit de finanțare a creșterilor salariale din spitale.

Actuala Lege-cadru nr. 153/2017 prevede că influențele financiare determinate de creșterile salariale pentru personalul unităților sanitare aflate în contract cu casele de asigurări sunt acoperite prin transferuri din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, de la o poziție distinctă.

Noua lege ar urma să abroge această dispoziție, fără să introducă un mecanism echivalent. În lipsa unei surse clare – bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate sau transferuri din bugetul Ministerului Sănătății –, cheltuielile ar putea rămâne în sarcina spitalelor.

„Atragem atenția că, prin abrogarea acestui alineat, va fi pusă o presiune foarte mare pe bugetele unităților sanitare”, avertizează instituția.

MS cere plata mai bună a gărzilor și un sistem bazat pe performanță

Documentul conține și o serie de propuneri suplimentare. Ministerul cere ca gărzile efectuate în weekend, de sărbătorile legale și în zilele nelucrătoare să fie plătite cu un tarif orar majorat cu cel puțin 25%, față de majorarea de 20% prevăzută în proiect.

Instituția solicită și clarificarea caracterului juridic al contractelor cu timp parțial pentru gărzi, în condițiile în care spitalele reclamă refuzul unor medici de a efectua gărzi, iar instanțele au fost sesizate în numeroase litigii privind această problemă.

Ministerul Sănătății reia, totodată, propunerea introducerii unui sistem de salarizare pentru medici format dintr-o componentă fixă și una variabilă, dependentă de performanța profesională. Noul mecanism ar urma să fie testat inițial printr-un program-pilot într-un număr limitat de spitale.

MS contestă și acordarea premiilor de performanță, în prima etapă, numai personalului didactic și didactic auxiliar, considerând că această diferențiere încalcă principiul nediscriminării.

Proiectul, jalon în PNRR

Noua lege a salarizării este unul dintre jaloanele asumate de România prin PNRR și urmărește reașezarea grilelor, limitarea sporurilor și aplicarea principiului „la muncă egală, plată egală”. Proiectul prevede că angajații ale căror venituri scad după recalculare vor primi o diferență salarială tranzitorie, cel târziu până la sfârșitul anului 2031.

Dragoș Pîslaru a declarat, la finalul consultărilor din 17 iulie, că solicitările formulate de instituții și sindicate depășesc 20 de miliarde de lei, în timp ce limita maximă care poate fi suportată de buget ar fi de 12,1 miliarde de lei. Adoptarea reformei este legată atât de angajamentele din PNRR, cât și de obiectivul menținerii cheltuielilor cu salariile bugetarilor în limita convenită cu Comisia Europeană.