Cosmin Marinescu: Reconfirmarea ratingului Fitch este pe deplin justificată

Reconfirmarea de către agenția Fitch a ratingului suveran al României este „pe deplin justificată” de reducerea deficitului bugetar, perspectivele de scădere a inflației, nivelul ridicat al rezervelor internaționale și soliditatea sistemului bancar, afirmă viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu.

Într-un articol publicat pe blogul personal, fostul consilier prezidențial avertizează însă că România continuă să se confrunte cu dezechilibre externe majore, provocate de modelul de creștere bazat pe consum, în condițiile în care cererea internă depășește capacitatea economiei de a produce bunuri competitive.

Marinescu: Ratingul Fitch, susținut de argumente tehnice solide

Într-un post-scriptum adăugat analizei sale, Cosmin Marinescu susține că menținerea ratingului de țară al României de către Fitch este fundamentată pe mai mulți indicatori economici relevanți.

„Reconfirmarea de către agenția Fitch a ratingului de țară al României este pe deplin justificată de mai multe argumente tehnice, esențiale pentru parcursul nostru economic din perioada actuală”, afirmă viceguvernatorul BNR.

Primul argument invocat este reducerea deficitului bugetar în prima jumătate a anului 2026 cu 1,65 puncte procentuale din PIB față de perioada similară a anului precedent.

Marinescu indică, de asemenea, perspectivele unei scăderi consistente a inflației în lunile iulie și august, pe fondul efectelor de bază.

Potrivit acestuia, estimările indică o coborâre a ratei inflației „cu circa două puncte procentuale lunar, atât în iulie, cât și în august”.

Un alt argument îl reprezintă perspectivele de revigorare a economiei în anul 2027. Viceguvernatorul BNR amintește că prognozele Fondului Monetar Internațional și ale Comisiei Europene indică o creștere economică de peste 2%.

Marinescu mai invocă nivelul rezervelor internaționale, de aproape 75 de miliarde de euro, care ar permite acoperirea integrală a datoriei externe pe termen scurt, calculată la scadență reziduală.

„Nu în ultimul rând”, menținerea ratingului este susținută de soliditatea sectorului bancar, ai cărui principali indicatori prudențiali continuă să se situeze peste media europeană, afirmă viceguvernatorul BNR.

Deficitul de cont curent ar putea rămâne peste 7% din PIB

Dincolo de argumentele favorabile privind ratingul suveran, Cosmin Marinescu atrage atenția că dezechilibrele externe ale României rămân persistente și măresc dependența economiei de fluxurile străine de capital.

Potrivit acestuia, cauzele sunt în principal structurale: România consumă mai mult decât produce, iar exporturile nu țin pasul cu importurile.

„Persistența dezechilibrelor externe crește dependența de fluxurile străine de capital și afectează sustenabilitatea financiară. În privința României, dezechilibrele externe au cauze de ordin structural: cererea depășește producția internă, deci consumăm mai mult decât producem, iar exporturile rămân în urmă față de ritmul importurilor”, arată Marinescu.

Viceguvernatorul BNR afirmă că politica bugetară puternic expansionistă din 2024 a determinat creșteri severe atât ale deficitului bugetar, cât și ale deficitului de cont curent, cele două fiind cunoscute drept „deficitele gemene”.

Consolidarea finanțelor publice începută în 2025 a produs o ajustare importantă a deficitului bugetar, vizibilă și în execuția bugetară din primul semestru al anului 2026.

Corecția bugetară nu a fost însă însoțită, cel puțin până în prezent, de o reducere similară a deficitului de cont curent.

„Deficitul de cont curent ar putea rămâne la peste 7% din PIB și în anul 2026”, avertizează Marinescu.

Importurile românești generează locuri de muncă în străinătate

Viceguvernatorul BNR consideră că dezechilibrele externe arată limitele modelului economic bazat pe stimularea consumului, în care cererea internă crește mai repede decât oferta competitivă produsă în România.

Diferența este acoperită prin importuri, ceea ce duce la transferarea în afara țării a unei părți importante din efectele favorabile ale consumului.

„Când mare parte din cererea internă este satisfăcută din importuri, consecința este cât se poate de directă: importurile românești generează producție și locuri de muncă în străinătate, iar dependența de finanțarea externă se accentuează, cu riscurile aferente”, afirmă Marinescu.

Acesta susține că reducerea dezechilibrelor nu poate fi realizată durabil doar prin comprimarea temporară a importurilor, prin măsuri comerciale sau prin câștiguri de productivitate și competitivitate bazate pe preț.

Sunt necesare politici care să sprijine producția națională, să extindă numărul firmelor exportatoare și să permită integrarea mai profundă a economiei românești în lanțurile europene și globale de valoare.

România exportă cereale, dar importă alimente procesate

Cosmin Marinescu oferă drept exemplu sectorul agroalimentar, în care România este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din Uniunea Europeană.

În perioada iulie 2025 – mai 2026, exporturile românești de cereale au depășit 10,3 milioane de tone, fiind cu aproximativ două milioane de tone sub cele ale Franței și de două ori mai mari decât volumele exportate de Germania sau Polonia.

În ultimii cinci ani, România a înregistrat, în medie, un surplus comercial la cereale echivalent cu 0,8% din PIB.

Această performanță ascunde însă vulnerabilități importante, deoarece România exportă cu precădere materii prime agricole și importă produse alimentare procesate, care au o valoare adăugată mult mai mare.

„În cazul alimentelor procesate, deficitul comercial a fost de aproximativ 1,8% din PIB, de peste două ori mai mare decât surplusul obținut la cereale în medie, în perioada 2021-2025. Așadar, nu contează doar volumul exporturilor, ci și calitatea acestora, prin poziția economiei în lanțurile de producție și de valoare”, explică Marinescu.

Viceguvernatorul BNR compară situația României cu cea a Poloniei, care, prin integrarea unei părți mai mari a lanțului agroalimentar în economia locală, a reușit să obțină excedente comerciale importante pe segmentul produselor alimentare.

Crește ponderea împrumuturilor și a investițiilor de portofoliu

Marinescu atrage atenția și asupra modificării structurii capitalurilor care intră în România.

În urmă cu aproximativ două decenii, investițiile străine directe erau predominante. În ultimii ani au câștigat teren investițiile de portofoliu și împrumuturile externe, care implică riscuri și costuri mai ridicate.

Finanțarea prin datorie poate acoperi temporar deficitele, însă crește vulnerabilitatea României în fața majorării costurilor de finanțare și a schimbărilor de apetit pentru risc de pe piețele internaționale.

Cu toate acestea, lichiditatea externă a României rămâne adecvată, fiind sprijinită de rezervele internaționale și de nivelul redus al serviciului datoriei în raport cu exporturile.

„Această marjă de siguranță nu înlocuiește nevoia de ajustare structurală a dezechilibrelor macro cu care ne confruntăm în ultimii ani”, subliniază viceguvernatorul BNR.

Diplomația comercială, considerată esențială pentru exporturi

Cosmin Marinescu susține că România trebuie să își diversifice destinațiile de export, în contextul reconfigurării strategice a comerțului mondial și al riscului de creștere a dependenței de importuri, inclusiv de cele energetice.

„Creșterea exporturilor depinde însă și de accesul firmelor la piețele externe atractive și de diversificarea geografică a destinațiilor de export. În acest sens, diplomația comercială pe calea politicii externe este un vector important de competitivitate”, afirmă Marinescu.

În opinia sa, reducerea vulnerabilităților externe presupune susținerea producției naționale, extinderea bazei de firme exportatoare și creșterea valorii adăugate păstrate în economia românească, nu doar majorarea cantităților de materii prime vândute în străinătate.