Condamnarea de cinci ani a lui Sorin Blejnar, anulată după ce a executat jumătate din pedeapsă. CAB a constatat prescrierea faptelor

Curtea de Apel București a anulat definitiv condamnarea la cinci ani de închisoare primită în 2019 de fostul președinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), Sorin Blejnar, pentru trafic de influență. Instanța a constatat că răspunderea penală era prescrisă încă de la momentul pronunțării condamnării.

Decizia a fost pronunțată marți, 21 iulie, după ce Sorin Blejnar executase deja aproximativ doi ani și jumătate din pedeapsă. Fostul șef al Fiscului a fost eliberat condiționat în octombrie 2021.

„Admite contestația în anulare formulată de contestatorul-condamnat Blejnar Sorin împotriva deciziei penale nr. 627/A/07.05.2019 pronunțate în dosarul nr. 45798/3/2016 de către Curtea de Apel București”, se arată în minuta instanței.

Judecătorii au dispus încetarea procesului penal pentru traficul de influență, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale, și au înlăturat pedepsele complementare și accesorii aplicate fostului șef al ANAF.

„Încetează procesul penal față de inculpatul Blejnar Sorin, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență, ca urmare a intervenției prescripției răspunderii penale – faptele din martie-aprilie 2011. Înlătură dispozițiile referitoare la aplicarea pedepselor complementare și accesorii”, a stabilit Curtea de Apel București. Hotărârea este definitivă.

Soluția de încetare a procesului penal pentru prescripție nu echivalează cu o achitare pe fond. Instanța nu a reanalizat vinovăția, ci a constatat că se stinsese dreptul statului de a mai aplica o pedeapsă penală.

Condamnat definitiv în 2019

Sorin Blejnar fusese condamnat în octombrie 2018, în primă instanță, de Tribunalul București, la șase ani de închisoare. În mai 2019, Curtea de Apel București i-a redus pedeapsa la cinci ani de închisoare cu executare.

Instanța menținuse atunci confiscarea sumei de 12.513.894 de lei și sechestrul instituit asupra bunurilor fostului șef al ANAF până la concurența acestei valori.

Din fragmentul minutei publicat miercuri nu rezultă explicit dacă măsura confiscării speciale a fost înlăturată sau menținută. Înaintea soluției pe fond, recuperarea sumei confiscate fusese prezentată drept una dintre mizele noii contestații formulate de Blejnar.

Fostul șef al Fiscului s-a predat după pronunțarea condamnării definitive și a executat aproximativ doi ani și jumătate din pedeapsă, fiind eliberat condiționat la 15 octombrie 2021.

A doua încercare de anulare a condamnării

În 2023, Sorin Blejnar a formulat o primă contestație în anulare, susținând că faptele erau prescrise la data condamnării. Cererea a fost însă respinsă de Curtea de Apel București.

În 2026, fostul șef al ANAF a revenit cu o nouă cale extraordinară de atac, invocând Decizia nr. 1/2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care a fost stabilit modul de calcul al prescripției în dosarele de luare și dare de mită, trafic și cumpărare de influență.

Admiterea în principiu a noii contestații a fost decisă cu majoritate, în complet de divergență. Unul dintre judecători a apreciat că cererea era inadmisibilă, întrucât Blejnar mai formulase anterior o contestație având același obiect, fiind invocată autoritatea de lucru judecat.

Prin decizia din 2025, Înalta Curte a stabilit că, atunci când infracțiunea de corupție este comisă succesiv prin mai multe modalități – de exemplu, acceptarea promisiunii urmată ulterior de primirea banilor –, termenul de prescripție începe să curgă de la prima modalitate, nu de la plata efectivă sau de la ultima tranșă. Interpretarea este obligatorie pentru instanțe.

Aplicând această interpretare, Curtea de Apel București a raportat începutul termenului de prescripție la faptele din martie-aprilie 2011 și a concluzionat că prescripția intervenise înaintea condamnării definitive din mai 2019.

Acuzațiile DNA: un comision de 20% din contractele ANAF

Sorin Blejnar a fost trimis în judecată de DNA Ploiești în decembrie 2016. La data faptelor, acesta era președintele ANAF, cu rang de secretar de stat.

Potrivit procurorilor, în cursul anului 2011, în contextul unor proceduri de achiziții publice organizate la nivelul ANAF, Blejnar ar fi acceptat din partea unui om de afaceri promisiunea unui procent de 20% din valoarea contractelor care urmau să fie atribuite firmei acestuia.

În schimbul banilor, fostul șef al Fiscului urma să își exercite influența asupra unui subaltern, astfel încât procedurile de achiziție să fie gestionate în favoarea societății omului de afaceri.

DNA susținea că, în perioada noiembrie 2011 – ianuarie 2012, Blejnar și funcționarul implicat au primit în total 13.172.520 de lei prin intermediul unei firme cu comportament de tip „fantomă”, cu care societatea beneficiarului contractelor încheiase mai multe acte fictive.

Din această sumă, potrivit rechizitoriului, lui Sorin Blejnar i-ar fi revenit efectiv 12.513.894 de lei. Procurorii instituiseră sechestru asupra mai multor imobile aparținând fostului șef al ANAF.