Chisăliță (AEI): Seceta ar putea scumpi energia cu până la 110%; Dunărea se apropie de cota critică ce a dus la oprirea unui reactor de la Cernavodă a fost oprit

Debitul Dunării a ajuns la finalul săptămânii trecute la cel mai redus nivel înregistrat din 1996. La intrarea în România au fost măsurați numai 1.700 de metri cubi pe secundă, față de media de 4.700 de metri cubi pe secundă specifică lunii iulie, potrivit datelor Administrației Naționale „Apele Române”.

Efectele sunt deja vizibile: au fost impuse restricții pentru irigații, unele curse de feribot au fost suspendate, iar barjele care transportă cereale întâmpină dificultăți.

Seceta ridică însă și o problemă mai puțin vizibilă, dar care poate ajunge în facturile românilor. Nivelul redus al apelor amenință producția hidro și, dacă situația persistă, ar putea afecta inclusiv funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă, avertizează consultantul energetic Dumitru Chisăliță.

De ce o Dunăre cu debit redus devine o problemă energetică

Sistemul energetic românesc se bazează în această perioadă pe trei surse esențiale: hidroenergia, producția nucleară constantă de la Cernavodă și centralele pe gaze sau cărbune, folosite pentru echilibrare atunci când producția solară și eoliană scade.

Seceta lovește direct în primele două. Debitele reduse diminuează producția hidro, dar pot afecta și cantitatea de apă necesară pentru răcirea reactoarelor nucleare.

„Energia regenerabilă este esențială, dar variabilă. Fără hidroenergie pentru echilibrare, fără nuclear pentru producție constantă și fără capacități termice de rezervă, România nu devine mai «verde», ci mai vulnerabilă: importă mai mult, plătește mai scump și riscă să nu aibă suficientă energie exact când are cea mai mare nevoie”, arată Dumitru Chisăliță.

La prânz, producția solară și eoliană poate avea o contribuție importantă. Seara și noaptea, când fotovoltaicele nu mai produc, România depinde însă de hidroenergie, producția nucleară, centralele clasice și importuri.

Cernavodă se apropie de cota înregistrată în 2003

Riscul opririi unui reactor din cauza secetei are un precedent. În august 2003, Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită preventiv după ce nivelul Dunării nu a mai permis captarea normală a apei pentru răcire. Reactorul a fost repornit în septembrie, după revenirea nivelului fluviului.

În 2003, stația hidrometrică de la Cernavodă indica minus 187 de centimetri. La 21 iulie 2026, nivelul măsurat era de minus 175 de centimetri, iar prognoza indică o posibilă coborâre spre minus 185 de centimetri.

Valorile negative sunt raportate la cota de referință a stației hidrometrice și nu reprezintă adâncimea efectivă a apei.

Situația actuală nu înseamnă însă că oprirea unui reactor este iminentă. După episodul din 2003, sistemul de captare și răcire al centralei a fost modernizat. În plus, decizia de oprire se ia în funcție de nivelul apei din bazinul de aspirație al centralei, nu numai după debitul măsurat la intrarea Dunării în țară sau după cota stației Cernavodă.

„În eventualitatea a încă 30 de zile de secetă severă în întregul bazin al Dunării, fără precipitații semnificative, riscul opririi preventive a cel puțin unei unități de la Cernavodă ar crește considerabil. Totuși, pe baza informațiilor actuale, o astfel de oprire nu poate fi considerată certă”, precizează Chisăliță.

Oprirea unei unități ar elimina din producție o cantitate de electricitate echivalentă cu aproximativ 12% din consumul mediu al României.

Trei scenarii pentru următoarele 30 de zile

În scenariul moderat, producția hidro ar scădea cu aproximativ 10%, iar ambele unități de la Cernavodă ar continua să funcționeze. România ar putea gestiona situația prin reducerea exporturilor și creșterea importurilor pe timpul nopții. Prețul mediu angro ar putea urca cu 5-12%.

Dacă producția hidro scade cu 20%, importurile ar putea ajunge să acopere aproximativ 37% din necesarul nocturn. În acest scenariu, consultantul estimează o creștere medie a prețurilor angro de 15-30%.

Cel mai mare risc apare dacă producția hidro scade cu 25-35%, iar o unitate de la Cernavodă este oprită. România ar pierde simultan două surse importante și ar putea deveni importator net de electricitate inclusiv ziua.

În anumite intervale, importurile ar putea ajunge la 50-53%, iar centralele pe gaze și cărbune ar deveni esențiale. Prețul mediu angro ar putea crește, în acest scenariu sever, cu 50-110%, cu vârfuri și mai mari în orele de seară și noapte.

Aceste calcule sunt scenarii orientative, nu prognoze certe. Evoluția depinde de precipitații, debitele Dunării și ale afluenților, rezervele din lacuri, disponibilitatea centralelor și posibilitățile de import.

Când s-ar vedea scumpirile în facturi

Creșterea prețului pe piața angro nu se transferă automat și integral în factura populației. Impactul depinde de energia cumpărată anterior de furnizori, contractele în vigoare, taxele și mecanismele de plafonare sau sprijin.

Primii afectați ar fi marii consumatori și clienții cu contracte indexate în funcție de piața angro. Pentru populație, efectul ar putea apărea mai târziu și într-o proporție diferită. Presiunea nu dispare însă, ci se mută asupra furnizorilor, bugetului de stat și, în cele din urmă, asupra consumatorilor.

„Nu suntem în pragul unei pene generalizate de curent, dacă știm să gestionăm resursele”, subliniază Dumitru Chisăliță.

Expertul avertizează însă că România are nevoie de capacități de rezervă pentru perioadele în care seceta reduce producția hidro, iar soarele și vântul nu pot acoperi consumul.

„Seceta severă suprapusă cu o eventuală oprire nucleară ne-ar face extrem de vulnerabili, obligându-ne să cumpărăm energie la prețuri de criză din import. Aici intervine responsabilitatea decidenților: avem nevoie de capacități de rezervă, nu doar de idealuri verzi.”

O ameliorare posibilă, dar încă incertă

„Apele Române” anticipase o creștere treptată a debitului în urma precipitațiilor înregistrate în unele regiuni. Datele de la stațiile hidrometrice arată însă că pe mai multe sectoare nivelurile rămân foarte scăzute, iar tendința prognozată este încă descendentă în următoarele zile.

La Călărași erau înregistrați minus 134 de centimetri, la Giurgiu minus 135 de centimetri, iar la Cernavodă minus 175 de centimetri. Cotele diferitelor stații nu pot fi comparate direct între ele, deoarece fiecare are propriul nivel de referință.

Ploile pot oferi o ameliorare temporară, dar evoluția decisivă va depinde de precipitațiile din întregul bazin al Dunării, nu doar de cele căzute în România.