Ce se află în spatele creșterii prețurilor grâului – Ruta Mării Negre blocată de Moscova, dronele Kievului și reacția piețelor

Analiză CORRIERE DELLA SERA (Italia), via Rador: Blocada a revenit, dar de data aceasta comunitatea internațională nu reacționează: doar piețele de produse alimentare reacționează. Prețul internațional al grâului este la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, după o creștere de 45% în ultimele 12 luni și o creștere de 10% în ultimele 30 de zile. Prețul porumbului este, de asemenea, la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, după o creștere de 14% în ultima lună. Umbra unei noi crize alimentare, care se profilează de la începutul războiului cu Iranul, planează asupra țărilor cu venituri mici; economiile avansate se confruntă cu riscul creșterii inflației la consumul obligatoriu.

Diferența constă tocmai în reacția a ceea ce se definea cândva „comunitatea internațională”. Astăzi nu mai există, dar în 2022 exista. Pe atunci, prețurile principalelor produse alimentare au crescut vertiginos după invazia Ucrainei, din cauza blocadei fizice impuse de navele rusești în largul Odesei și a altor porturi ale Mării Negre.

Negocierile au continuat luni de zile, până când, în iulie 2022, Moscova a acceptat medierea ONU și a permis exportul de cereale ucrainene. Când Moscova a rupt acordul, un an mai târziu, Ucraina și-a croit propriul traseu prin apele teritoriale ale Bulgariei și ale României (atât țări NATO, cât și UE). În acest fel – estimează Yulia Sirko, vicepreședinta Comisiei de Transport a Parlamentului de la Kiev – în ultimii doi ani și jumătate, 8.000 de nave au transportat aproximativ 200 de milioane de tone de produse din Ucraina către aproximativ 50 de țări. Între martie 2022 și septembrie 2023, prețul grâului s-a redus cu peste jumătate.

Această fază s-a încheiat. Timp de 35 de zile, niciun transport de cereale nu a putut să părăsească porturile Kievului de la Marea Neagră, estimează Sirko. Numai luna trecută, Rusia a lansat 35 de rachete asupra porturilor din regiunea Odesa, 22 asupra navelor și 67 asupra infrastructurii de export.

Numai în iulie, atacurile pe ruta cerealelor au fost de opt ori mai frecvente decât în ​​tot anul 2025. Pe 19 iulie, armata Moscovei a scufundat o navă cu echipaj în mare parte format din țări din afara războiului, ucigând zece persoane. De atunci, nicio companie internațională nu a navigat pe ruta Mării Negre și nicio companie de asigurare nu a acoperit-o. Această blocadă nu seamănă deloc cu cea din 2022, dar rezultatele sunt aceleași, chiar dacă prețurile mărfurilor – deocamdată – nu sunt la nivelurile observate în primele luni ale agresiunii totale împotriva Ucrainei.

Obiectivele sunt, de asemenea, aceleași, notează Sirko: crearea condițiilor pentru noi valuri de migrație din zonele cele mai vulnerabile la criza alimentară – în principal Africa de Nord – către țările europene care susțin Kievul; și să pună presiune economică asupra acelorași guverne, având în vedere delicatul sezon electoral care se deschide în Franța, Italia și Spania.

Cerealele rusești se luptă, de asemenea, mai mult ca niciodată să ajungă pe piețele internaționale. Terminalele rusești de export pentru grâu, porumb și soia de la Marea Azovului și Marea Neagră sunt aproape complet închise în urma unei serii de atacuri ale Ucrainei, care își propune să priveze Moscova de venituri pentru a-și finanța agresiunea. Pe 12 august, un roi de drone de la Kiev deasupra Novorosiiskului, pe partea rusă a Mării Negre, a paralizat aproape complet infrastructura prin care trec aproximativ două treimi din aprovizionarea globală a Moscovei. Reacția pieței a fost inevitabilă și ar putea fi doar începutul, dacă escaladarea va continua.

Centrul de cercetare Divulga observă: „Rusia este cel mai mare exportator de cereale din lume, Ucraina al cincilea. Aceste două țări acoperă aproximativ o treime din cererea globală și sunt deosebit de importante pentru Africa de Nord și Orientul Mijlociu”. Mai mult, Divulga notează într-un nou raport despre impactul războaielor, creșterea prețurilor la motorină și îngrășăminte din cauza blocadei din strâmtoarea Ormuz reduce, de asemenea, producția de cereale la nivel mondial.

Unele tranzite rusești, însă, nu s-au oprit.

Pe baza datelor din satelit, Institutul pentru Studii Strategice ale Mării Negre, cu sediul la Kiev, estimează că 36 de milioane de barili de țiței și cel puțin șapte milioane de barili de combustibil rusesc au trecut prin Bosfor în primele 20 de zile ale lunii august. Aceste cantități sunt în scădere față de anul trecut. Dar Andrii Klimenko, președintele centrului de cercetare, notează un detaliu: un petrolier încărcat cu țiței rusesc care sosește din Novorosiisk, „Mareta”, a acostat la Trieste pe 14 august. Dacă se va confirma, ar constitui o încălcare ilegală a sancțiunilor europene de către un importator situat în Italia.