Ce inseamna ratingul JUNK si cum ne afecteaza inflatia

În ziua în care România așteaptă verdictul Fitch Ratings, două întrebări domină agenda publică: de ce continuă să crească prețurile și cât de vulnerabilă este economia românească? De la inflația care erodează puterea de cumpărare până la riscul unei deteriorări a ratingului de țară, miza comună este încrederea.

Profesorul universitar Dr. Marian Siminică, director executiv al Institutului de Studii Financiare și una dintre cele mai respectate voci din domeniul educației financiare din România, revine în fața cititorilor Știripesurse.ro pentru a explica, pe înțelesul tuturor, ce se întâmplă cu banii românilor într-o perioadă de incertitudine economică.

un interviu realizat de dr. Adrian Leonard Mociulschi

Cum ne afectează inflația 

Adrian Leonard Mociulschi: Domnule profesor, mulți dintre noi avem impresia că, deși muncim mai mult și câștigăm uneori mai bine decât în urmă cu câțiva ani, parcă ne rămân mai puțini bani la sfârșitul lunii. Specialiștii numesc acest fenomen inflație.

Ce este, de fapt, inflația și cum ajunge ea să ne afecteze puterea de cumpărare?

Profesor univ. Dr. Siminică: Inflația reprezintă unul dintre cele mai des întâlnite concepte economice, care atunci când apare, afectează întreaga populație. Aceasta se manifestă prin creșterea generalizată și susținută a prețurilor bunurilor și serviciilor din economie, conducând la scăderea puterii de cumpărare a banilor. Cu alte cuvinte, cu aceeași sumă de bani poți cumpăra mai puține produse și servicii decât în trecut. De aceea, chiar dacă veniturile cresc, însă ritmul creșterii acestora este mai mic decât rata inflației, în termeni reali oamenii câștigă mai puțin deoarece vor putea să cumpere mai puține lucruri cu banii câștigați.

Pentru a înțelege mai clar efectul inflației asupra puterii de cumpărare, o putem compara cu acțiunea căldurii asupra unui cub de gheață. Cu cât temperatura este mai ridicată, cu atât gheața se topește mai repede. La fel, inflația „topește” treptat valoarea banilor. Cu aceeași sumă de bani vom putea cumpăra mai puține produse și servicii decât în trecut.

Adesea vedem știri care anunță că rata inflației este în scădere, iar mulți oameni se așteaptă ca prețurile să înceapă să coboare. Este important să înțelegem că scăderea inflației nu înseamnă scăderea prețurilor, ci doar încetinirea ritmului în care acestea cresc. De exemplu, dacă inflația a fost anul trecut de 10%, iar anul acesta este de 7%, prețurile continuă să crească, însă mai lent decât în anul precedent. Presiunea asupra puterii de cumpărare rămâne, dar este mai redusă.

Inflația este o componentă firească a economiei moderne, atât timp cât se menține la un nivel redus și controlabil. Însă atunci când crește rapid, ea afectează nivelul de trai, reduce economiile populației și face mai dificilă planificarea financiară atât pentru familii, cât și pentru companii. De aceea este important ca oamenii să economisească și să investească în mod responsabil, deoarece banii păstrați pe termen lung fără niciun randament își pierd treptat din valoare din cauza inflației.

Adaptează stilul de viața la posibilitățile reale, nu le dorințe

Adrian Leonard Mociulschi: Așadar, chiar și atunci când inflația scade, prețurile pot continua să crească. Românii au fost învățați din bătrâni să strângă „bani albi pentru zile negre”. Cum îi putem păstra însă în siguranță într-o perioadă în care inflația le erodează treptat valoarea?

Ce obiceiuri financiare simple recomandați și cât de importantă este educația financiară în acest proces?

Profesor univ. Dr. Siminică: Pe termen scurt este dificil să ne protejăm complet de efectele inflației. Atunci când prețurile cresc rapid, puterea de cumpărare scade aproape inevitabil. Pe termen lung, însă, oamenii își pot reduce impactul inflației prin economisire constantă și prin investiții adaptate profilului lor de risc. Istoria piețelor financiare arată că anumite clase de active, precum acțiunile și unitățile de fond, au oferit, pe termen lung, randamente care au depășit rata inflației.

Primul și cel mai important obicei financiar este să îți monitorizezi bugetul de venituri și cheltuieli. Să știi în permanență câți bani câștigi, pe ce îi cheltuiești și cât poți economisi. Dacă nu îi administrăm noi, vor decide alții sau circumstanțele în locul nostru.

Educația financiară începe prin înțelegerea propriilor venituri, cheltuieli și obiective. Bugetul poate fi ținut într-un carnețel, într-un fișier Excel sau într-o aplicație de pe telefon; mai important decât instrumentul folosit este disciplina de a-l urmări constant. Astfel, identificăm mai ușor cheltuielile inutile și luăm decizii financiare mai bune. O regulă simplă este să economisim mai întâi și să cheltuim ulterior ceea ce rămâne disponibil.

În privința economiilor, acestea trebuie investite pentru a evita devalorizarea lor prin inflație. După constituirea unui fond de urgență echivalent cu 3-6 luni de cheltuieli, surplusul poate fi orientat către investiții care urmăresc randamente superioare ratei inflației. Acțiunile, obligațiunile sau unitățile de fond pot oferi astfel de oportunități, însă implică și riscuri, motiv pentru care deciziile trebuie luate informat și în funcție de obiectivele fiecărei persoane.

Una dintre cele mai frecvente greșeli este că oamenii își adaptează stilul de viață la dorințe, nu la posibilitățile reale. Apelează la credite pentru consum sau fac achiziții care le depășesc bugetul, iar acest lucru le afectează stabilitatea financiară pe termen lung. Educația financiară înseamnă, înainte de toate, să iei decizii responsabile și sustenabile, nu să impresionezi pe cei din jur.

Ce ar însemna scăderea Ratingului de țară pentru România 

Adrian Leonard Mociulschi: Ați explicat cum inflația poate eroda treptat puterea de cumpărare și de ce educația financiară este esențială pentru protejarea economiilor. Astăzi, însă, atenția piețelor financiare este îndreptată și către evaluarea României de către Fitch Ratings, într-un context marcat de preocupări privind deficitul bugetar și costurile de finanțare ale statului. În spațiul public se discută inclusiv despre riscul ca România să piardă statutul de țară recomandată investițiilor și să ajungă în categoria „junk”.

Ce înseamnă, de fapt, acest calificativ și de ce ar fi periculos pentru România să ajungă într-o asemenea situație?

Profesor univ. Dr. Siminică: Acest termen este utilizat de către agențiile internaționale de rating și înseamnă că țara evaluată astfel nu este recomandată investițiilor, deoarece riscul de nerambursare a datoriilor este foarte ridicat. În aceste condiții, dobânzile la care se împrumută o astfel de țară sunt mult mai ridicate decât în alte țări care nu sunt evaluate în această categorie. Motivul este simplu: când nu ești recomandat pentru investiții, nu se înghesuie investitorii să te finanțeze, iar cei care o fac practică dobânzi mai mari.

Dacă România ar ajunge în această situație, consecințele ar fi semnificative. În primul rând, statul s-ar împrumuta la dobânzi mai mari, deoarece investitorii ar solicita o primă de risc suplimentară pentru a compensa incertitudinea. În al doilea rând, numeroase fonduri de investiții, fonduri de pensii și alți investitori instituționali nu mai au voie, prin propriile reguli de investiții, să dețină titluri de stat cu rating „junk”, ceea ce ar reduce cererea pentru obligațiunile României.

Efectele nu s-ar opri aici. Costurile mai ridicate de finanțare s-ar putea transmite și către economie, influențând dobânzile la care se împrumută companiile și populația, reducând atractivitatea României pentru investițiile străine și punând presiune suplimentară asupra bugetului de stat. Ieșirile de capital pot pune presiune pe moneda națională, conducând la creșterea inflației. Într-un astfel de context, o parte tot mai mare din resursele publice ar fi direcționată către plata dobânzilor, în detrimentul investițiilor în infrastructură, educație, sănătate sau alte domenii esențiale, cu impact negativ asupra întregii societăți.

Ce este Proiectul FINEXPERT 

Adrian Leonard Mociulschi: Înainte de a încheia această discuție, am vorbit despre provocările economice ale prezentului, despre inflație, economii și riscurile care pot apărea într-un context financiar complicat. Indiferent însă de conjunctură, oamenii au nevoie nu doar de avertismente, ci și de soluții concrete. În fond, cea mai bună protecție pe termen lung rămâne cunoașterea. În acest sens, Institutul de Studii Financiare derulează proiectul FINEXPERT, dedicat dezvoltării competențelor profesionale și educației financiare.

Care sunt, pe scurt, obiectivele acestui program și cui i se adresează, domnule profesor?

Profesor univ. Dr. Siminică: Proiectul FINEXPERT este una dintre cele mai importante inițiative ale Institutului de Studii Financiare în domeniul dezvoltării competențelor profesionale. Obiectivul său principal este sprijinirea sectorului financiar din România prin programe de informare, consiliere și formare profesională, adaptate noilor cerințe tehnologice și ale pieței muncii.

Proiectul se adresează unui grup de 608 angajați și manageri din sectorul financiar din regiunea București-Ilfov, proveniți atât din mediul public, cât și din cel privat. Participanții beneficiază de 17 programe de formare care acoperă teme de actualitate precum securitatea cibernetică, ESG, prevenirea spălării banilor, managementul riscului, finanțele comportamentale și fondurile de investiții.

FINEXPERT este, în esență, o investiție în viitorul profesiilor financiare. Ne propunem să creștem capacitatea de adaptare a specialiștilor la transformările economice și digitale, precum și să contribuim la îmbunătățirea calității serviciilor financiare oferite populației și mediului de afaceri. Acesta este primul pas al unei strategii prin care ne-am propus să sprijinim, până în 2030, pregătirea profesională a cel puțin 3.500 de specialiști din sectorul financiar.

Adrian Leonard Mociulschi: Domnule profesor, vă mulțumim pentru timpul acordat și pentru explicațiile oferite cititorilor Știripesurse.ro. Suntem convinși că acest dialog îi va ajuta pe mulți dintre noi să înțeleagă mai bine provocările economice ale prezentului.

În loc de concluzii

Inflația ne afectează buzunarele, iar ratingurile măsoară credibilitatea unui stat. Între cele două există o legătură mai puternică decât pare: încrederea. În economie, fie că vorbim despre economiile unei familii sau despre finanțele unei țări, încrederea se construiește greu, se pierde repede și costă enorm atunci când dispare.