Cât de mult contribuie un hipermarket la forța de muncă locală? Impactul dincolo de proprii angajați

Când ne gândim la angajații unui hipermarket, avem în minte, de obicei, casiera de la casă sau la colegul care aranjează rafturile, adică oamenii pe care îi vedem cu ochii noștri de fiecare dată când intrăm la cumpărături. 

La Kaufland, partea vizibilă înseamnă, de fapt, 18.285 de angajați (dintre care 15.451 cu normă întreagă), care lucrează în peste 195 de magazine, dar și în două centre logistice și două sedii administrative, fiind unul dintre cei mai mari angajatori privați din țară. Anul acesta, compania a obținut pentru al unsprezecelea an consecutiv certificarea „Angajator de Top” în România și, pentru al optulea an la rând, pe cea de „Angajator de Top” în Europa, devenind singura companie din retailul românesc cu acest parcurs.

De la un loc de muncă direct, la restul economiei

Dincolo de acești angajați direcți, activitatea unui retailer pornește un lanț mult mai lung. Prin banii cheltuiți cu furnizorii din România, Kaufland susține indirect alte 89.379 de locuri de muncă cu normă întreagă. Când angajații direcți și cei din lanțul de furnizori își cheltuiesc, la rândul lor, salariile mai departe, pe chirie, mâncare sau alte servicii, apar încă 26.560 de locuri de muncă induse în economie. Adunate, cele trei categorii înseamnă 131.390 de locuri de muncă susținute în total, aproape 2,41% din toată forța de muncă a României. Practic, fiecare angajat direct Kaufland susține, prin acest lanț, alți 7,5 oameni la muncă, altundeva în economie.

Unde se creează, de fapt, locurile de muncă din spatele unui supermarket

O parte dintre aceste locuri de muncă sunt mai aproape decât par. La centrul logistic din Turda, județul Cluj, unul dintre cele mai mari din țară, lucrează 550 de oameni, care coordonează zilnic un trafic de aproximativ 400 de camioane și peste 100.000 de paleți de marfă, alături de 9 roboți care manevrează rafturi înalte cât un bloc de 11 etaje. Împreună cu platforma din Ploiești, cele două centre logistice gestionează 97% din articolele care ajung, până la urmă, pe rafturile magazinelor. Kaufland a lansat anul trecut, în parteneriat cu Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, un program de studiu dual în logistică operațională, cu practică direct în centrul din Turda. „Studenții înscriși la acest program vor primi burse de 1.500 de lei, pe lună, li se va asigura transportul și masa în zilele în care vor veni să facă practică în centrul logistic de la Turda”, spune Estera Anghelescu, Director Recrutare și Employer Branding, Kaufland România și Republica Moldova.

Restul locurilor de muncă se împart între agricultură, industria alimentară și transport, cele trei verigi care leagă ferma de raft. România concentrează deja 23% din toată forța de muncă din agricultura Uniunii Europene, aproape 1,77 milioane de oameni, cea mai mare pondere din bloc, într-un sector unde 44% dintre fermieri au trecut deja de 65 de ani. Pe partea de transport, peste 600.000 de români lucrează în transport și depozitare, aproape 8% din toți angajații țării, sectorul care mută zilnic marfa dintre ferme, fabrici, depozite și magazine. Cei aproximativ 2.500 de furnizori români ai Kaufland se sprijină, la rândul lor, pe oameni din exact aceste sectoare, de la muncitorul care recoltează merele într-o livadă din Argeș, până la șoferul de tir care parcurge sute de kilometri într-o singură cursă.

Fiecare loc de muncă din spatele unui coș de cumpărături

În spatele lucrătorilor comerciali pe care îi vedem în prima linie stau fermierul care a muls vacile în zori, lucrătorul din fabrica de brânzeturi, transportatorul care a condus toată noaptea și tânărul care abia își începe practica într-un centru logistic. Toți laolaltă alcătuiesc adevărata forță de muncă a unui supermarket, cea care ține în mișcare o bucată întreagă din economie, cu mult dincolo de ce se vede la casă. Uneori, e bine să privim lucrurile și din această perspectivă, căci cei din capătul lanțului agroalimentar pot fi părinții, bunicii sau rudele noastre.