Captivii ecranelor: Cum afectează rețelele de socializare sănătatea fizică și mentală a adolescenților / De la anxietate și depresie la dureri fizice în rândul tinerilor dependenți de mediul online

Utilizată fie pentru a ușura anumite sarcini, fie în scopuri educaționale, de divertisment sau de relaxare, tehnologia a devenit unul dintre elementele indispensabile vieții de zi cu zi. Totuși, majoritatea tinerilor petrec poate prea mult timp pe rețelele de socializare.

Care este situația în România?

În România, 44% dintre adolescenții care au participat la un chestionar realizat de Eurobarometru în 2026 au declarat că petrec prea mult timp în fața ecranelor, iar 38% au menționat că petrec prea mult timp pe rețelele de socializare.

Întrebați dacă rețelele de socializare au un impact pozitiv sau negativ asupra sănătății lor mentale, 37% au spus că nu este vorba de un impact nici pozitiv, nici negativ; 27% au susținut că impactul este unul pozitiv, iar 17% au menționat că rețelele de socializare le afectează în mod negativ sănătatea mentală.

Dar la nivel european?

Într-o zi obișnuită, în care cea mai mare parte a adolescenților europeni sunt la școală, 25% dintre aceștia petrec peste 6 ore în fața telefonului. La finalul săptămânii, în weekend, procentul crește la 46%, iar 14% dintre tineri depășesc pragul de 10 ore, conform unor date publicate de Eurobarometru pe data de 22 iunie 2026.

Așa cum reiese din același studiu, tinerii care au avut acces la rețelele de socializare de la o vârstă fragedă, mai exact înainte de a împlini 10 ani, petrec în fața ecranelor aproximativ 7,5 ore pe zi în weekend. Cei care au început să petreacă timp pe rețele de socializare după 14 ani ajung să înregistreze 5,7 ore pe zi în weekend. Cu cât vârsta la care adolescenții încep să navigheze pe rețelele de socializare este mai mică, cu atât ajung să petreacă mai mult timp pe acestea.

Principalele activități online ale tinerilor europeni sunt utilizarea rețelelor sociale (2,6 ore), jocurile video, realizarea temelor și vizionarea de conținut pe platforme de streaming (câte 2,2 ore pentru fiecare), precum și trimiterea mesajelor (2 ore).

Este afectată sănătatea tinerilor de timpul petrecut în fața ecranelor? Dacă da, cum?

Așa cum reiese dintr-un studiu realizat de World Happiness Report, tinerii sunt afectați atât în mod direct (bullying, dezinformare, expunere la violență, la consumul de substanțe interzise etc.), cât și în mod indirect (făcându-i din ce în ce mai predispuși la anxietate, depresie, autovătămare și la tulburări de alimentație).

În studiul anterior menționat sunt aduse șapte serii de dovezi care să ateste că principalele platforme de social media (Facebook, Instagram, Snapchat, TikTok și X) reprezintă un adevărat pericol pentru adolescenți și cauzează efecte negative semnificative asupra sănătății mentale a tinerilor, în special a fetelor.

Totodată, timpul petrecut în exces în fața ecranelor poate afecta nu doar sănătatea mentală, ci și pe cea fizică.

„O treime dintre adolescenții din UE declară că, în ultima lună, s-au confruntat cu dureri de cap (33%) sau dificultăți de concentrare (32%). Procente asemănătoare au fost înregistrate în cazul oboselii oculare (34%) și al stării generale de oboseală (33%)”, conform Eurabarometru.

De asemenea, potrivit aceleiași surse, „27% dintre adolescenți declară că au o alimentație mai puțin sănătoasă, 24% se confruntă cu dureri de spate, gât sau încheieturi, 21% nu mai au suficient timp pentru hobby-uri, iar 19% nu fac suficientă mișcare.

Totodată, „19% nu au timp să se întâlnească față în față cu prietenii, 15% petrec prea puțin timp cu familia, iar 13% menționează consumul unor substanțe precum tutunul, nicotina, alcoolul sau drogurile”. Efectele secundare sunt de peste două ori mai frecvente în rândul celor care petrec mai mult timp în fața ecranelor.

Nouă din zece adolescenți din UE au întâlnit pe internet cel puțin un tip de conținut dăunător. Printre cele mai frecvent întâlnite sunt cele create cu inteligența artificială și informațiile false.

Eficiența și utilitatea tehnologiei nu pot fi contestate, însă trebuie trasă o linie acolo unde apare excesul și, implicit, unde timpul petrecut în fața ecranelor, dar și pe rețelele de socializare, devine cauza unor efecte negative.