Capcanele din supermarket: De ce cumpărăm mai mult decât avem nevoie

O simplă reducere de preț, un baton de ciocolată așezat chiar lângă casa de marcat sau o ofertă promoțională de tipul „3 la preț de 2” pot transforma rapid o vizită banală la supermarket într-o cheltuială neprevăzută. Deși mulți dintre noi pleacă de acasă cu o listă strictă de cumpărături, deciziile noastre se pot schimba radical când ne aflăm în fața rafturilor. Psihologul Ileana Ilie explică pentru „Adevărul” cum ajungem să dăm banii pe lucruri inutile și cum putem evita strategiile magazinelor.

Ce spune un studiu recent din Olanda despre foame și cumpărăturile neplanificate

Se spune adesea că nu este bine să mergem la cumpărături pe stomacul gol, pentru că riscăm să punem în coș mai multe produse decât avem nevoie. Un studiu recent, realizat în Olanda, pune însă sub semnul întrebării această recomandare și arată că deciziile de cumpărare sunt influențate și de alți factori, precum vârsta sau motivul pentru care intrăm într-un magazin. Mai precis, cercetătorii de la Breda University of Applied Sciences au analizat cumpărăturile a 323 de persoane, respectiv aproape 3.800 de produse înregistrate pe bonurile fiscale. Rezultatele au fost publicate în august 2026, în revista de specialitate Journal of Retailing and Consumer Services.

Cercetătorii nu au găsit o legătură statistică semnificativă între senzația de foame și numărul total al produselor cumpărate fără a fi fost planificate. Foamea a influențat însă alegerea anumitor alimente, în special a dulciurilor și gustărilor.

Mai exact, pe o scară de la 0 la 10, fiecare punct în plus în intensitatea senzației de foame a fost asociat cu o creștere de aproximativ 9% a șanselor de a cumpăra neplanificat produse din această categorie. Cu alte cuvinte, o persoană căreia îi e foame nu cumpără neapărat mai multe lucruri, dar poate fi mai tentată să adauge în coș o ciocolată, biscuiți sau alte gustări pe care nu intenționa să le achiziționeze.

Diferențe mult mai mari au apărut în funcție de scopul vizitei la supermarket. Aproape șapte din zece persoane (69%) care au intrat în magazin doar pentru a se uita la produse au ajuns să cumpere și lucruri pe care nu le aveau în plan. În schimb, în rândul celor care veniseră pentru aprovizionarea obișnuită, procentul a fost de numai 24%.

Analiza statistică, în care cercetătorii au ținut cont și de ceilalți factori studiați, a arătat că persoanele intrate în magazin fără intenția clară de a face anumite cumpărături aveau șanse de aproximativ 8,6 ori mai mari să achiziționeze produse neplanificate decât cele venite pentru aprovizionarea obișnuită.

Nici vârsta nu este lipsită de importanță. Participanții de peste 55 de ani, deși au declarat că le era mai foame decât celor din celelalte categorii de vârstă, au făcut cele mai puține cumpărături neplanificate. În schimb, legătura dintre foame și achizițiile spontane a fost observată doar în rândul consumatorilor mai tineri.

Diferența ține, așadar, de cât de clar știm ce vrem să cumpărăm înainte de a intra în supermarket. Persoanele care merg la magazin pentru produse de care au nevoie sunt mai puțin predispuse să facă achiziții neplanificate decât cele care intră doar pentru a vedea ce găsesc. Potrivit cercetătorului Sait Durgun, scopul vizitei poate avea o influență mai mare asupra deciziilor de cumpărare decât senzația de foame.

„La vârste mai tinere poate exista mai multă disponibilitate pentru noutate, pentru testarea unor produse sau pentru schimbarea preferințelor. Asta nu înseamnă automat lipsă de disciplină, ci pur și simplu un context de consum diferit”, explică Ileana Ilie, psiholog clinician și psihoterapeut integrativ, pentru „Adevărul”.

Specialista atrage atenția și asupra diferenței dintre o cumpărătură neplanificată și una impulsivă.

„Dacă găsesc detergentul pe care îl folosesc la un preț foarte bun și cumpăr încă unul, deși nu era pe listă, am făcut o achiziție neplanificată, dar nu neapărat irațională. În cumpărarea impulsivă, reacția de moment și dorința de a avea produsul cântăresc mai mult decât analiza nevoii sau a consecințelor”, spune ea.

Iluzia ofertelor de tip „3 la preț de 2” și impactul asupra risipei alimentare

Promoțiile de tipul „cumperi două, primești una gratis” îi pot determina pe consumatori nu doar să cheltuiască mai mult, ci și să arunce o parte din alimentele cumpărate. Un studiu publicat în mai 2025, în revista Scientific Reports, arată că reducerile condiționate de cumpărarea mai multor produse pot încuraja risipa alimentară.

Cercetătoarele Christina Gravert și Milica Mormann au analizat peste 43.000 de achiziții de legume proaspete, în opt supermarketuri. Rezultatele au arătat că promoțiile care presupuneau cumpărarea mai multor bucăți au dus la vânzări cu 19,5% mai mari decât reducerile de aceeași valoare oferite pentru un singur produs. Problema este că o parte dintre alimentele cumpărate în plus nu au mai fost consumate, astfel că avantajul oferit de reducere s-a transformat, în unele cazuri, în risipă.

„Oamenii au impresia că economisesc bani, dar ajung să cumpere mai mult decât pot consuma”, a explicat Christina Gravert.

„În fața unui preț tăiat, atenția se poate muta de la «am nevoie de produsul acesta?» la «cât economisesc dacă îl cumpăr?». La ofertele de tip «3 la preț de 2», senzația de câștig este și mai vizibilă: avem impresia că primim ceva în plus. Numai că o reducere bună și o achiziție utilă nu sunt același lucru. Putem economisi 30% la ceva pe care altfel nu am fi cheltuit deloc bani”, lămurește Ileana Ilie.

Risipa alimentară este o problemă majoră la nivel european. Potrivit celor mai recente date Eurostat, publicate în septembrie 2026, în Uniunea Europeană au fost aruncate, în 2024, aproximativ 57,9 milioane de tone de alimente și resturi alimentare, echivalentul a 129 de kilograme pentru fiecare locuitor. Mai mult de jumătate din această cantitate, respectiv 53%, a provenit din gospodării, unde risipa a ajuns la o medie de 69 de kilograme pe persoană. Datele includ atât alimentele care ar fi putut fi consumate, cât și resturile necomestibile.

Trucuri împărtășite pe rețelele sociale pentru a evita cheltuielile inutile

Cumpărăturile neplanificate sunt un subiect de discuție și pe Reddit, unde consumatorii povestesc cum ajung să cheltuiască mai mult decât și-au propus și ce soluții au găsit pentru a-și ține bugetul sub control.

Într-o discuție de pe comunitatea r/FrugalAus, dedicată economisirii banilor în Australia, un utilizator a descris o situație familiară multor cumpărători: „Pot să intru în magazin pentru două lucruri și, cumva, să ies cu o sacoșă plină de produse în plus. Niciunul nu pare deosebit de scump luat separat, dar suma crește rapid. Am început să merg cu o listă și să încerc să nu mai trec pe la fiecare raion. Ajută puțin. Știe cineva o metodă care chiar funcționează pentru a evita cumpărăturile impulsive?”

Răspunsurile au fost variate, de la limitarea vizitelor la supermarket până la renunțarea la plata cu cardul. „Plătește numerar și ia cu tine doar suma necesară pentru produsele de care ai nevoie”, a recomandat un participant la discuție.

Un altul a propus o soluție mai drastică: „Încerc să evit complet drumurile la magazin în timpul săptămânii și să mă descurc până în weekend. Nu mai avem pâine? Foarte bine, nu mâncăm pâine prăjită câteva zile. Așa evit un drum în plus și sunt nevoit să folosesc mai creativ ce am deja în casă.”

Într-o altă discuție, de pe comunitatea r/Frugal, un utilizator a relatat experiența sa după ce a renunțat temporar la comenzile online și a mers din nou la supermarket: „Am fost pentru prima dată după mult timp să fac cumpărături direct din magazin și, până să ajung la casă, nu aveam nicio idee cât mă costau toate produsele din coș. Suma a fost mult mai mare decât mă așteptam!”

„Îmi fac lista de cumpărături în ordinea în care sunt așezate raioanele în supermarket. În felul acest, nu uit ce am de cumpărat și sunt mai puține șanse să iau produse care îmi atrag atenția în timp ce mă plimb printre rafturi”, a spus un alt user.

Rolul stării emoționale și al oboselii în deciziile de cumpărare

Dincolo de aceste experiențe, cumpărăturile pot fi influențate și de starea emoțională a consumatorilor. „Pentru unele persoane, cumpărarea are o mică valoare de recompensă: noutatea, plăcerea de a-și oferi ceva sau senzația că au făcut o afacere bună pot schimba pentru scurt timp starea de spirit. După o zi grea, această recompensă imediată poate deveni mai atractivă decât ar fi într-un moment neutru”, consideră Ileana Ilie.

Nici oboseala nu trebuie ignorată, mai ales atunci când cumpărăturile sunt făcute în grabă, după o zi încărcată. „Nu înseamnă că stresul ori oboseala ne fac automat să cumpărăm impulsiv, dar pot reduce disponibilitatea de a opri fiecare impuls și de a verifica dacă produsul chiar ne este necesar”, completează ea.

Cum putem filtra promoțiile și să facem achiziții cu adevărat inteligente

Cumpărăturile făcute după o listă și stabilirea unui buget pot reduce cheltuielile inutile, însă nu sunt întotdeauna suficiente. Contează și cât de bine știm ce avem deja acasă, ce urmează să consumăm și dacă produsele aflate la reducere ne sunt cu adevărat necesare.

Studiul publicat în Scientific Reports a arătat că oamenii cumpără cantități mai mici atunci când reducerile sunt aplicate fiecărui produs în parte, fără obligația de a cumpăra mai multe bucăți. De asemenea, mesajele care îi încurajau pe clienți să se gândească la cât aveau nevoie să cumpere au contribuit la limitarea achizițiilor în exces.

„În fața promoțiilor, unul dintre cele mai utile filtre este să separăm reducerea de nevoie: «Aș cumpăra produsul acesta și dacă nu ar fi la promoție?». În cazul ofertelor de volum, întrebarea poate fi și mai concretă: «Voi folosi într-adevăr trei bucăți sau cumpăr trei doar pentru că una pare gratuită?»”, punctează Ileana Ilie.

Reducerile pot aduce economii reale, mai ales în cazul produselor cumpărate frecvent, dar avantajul dispare atunci când achiziționăm lucruri pe care nu le folosim sau alimente care ajung să fie aruncate.

„Nu trebuie să transformăm cumpărăturile într-un exercițiu rigid. Ideea este să nu lăsăm toate deciziile pentru momentul în care produsul, ambalajul și reducerea sunt deja în fața noastră”, conchide specialista.