Bugetul 2027: Nazare avertizează asupra cheltuielilor

România se pregătește pentru un an bugetar complicat, în care cheltuielile cu pensiile, salariile, serviciile publice și apărarea vor trebui împăcate cu obligația de a reduce deficitul. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, avertizează că bugetul pentru 2027 nu poate fi construit prin acceptarea tuturor solicitărilor de finanțare, ci va necesita stabilirea unor priorități clare. După discuțiile purtate la Bruxelles cu oficialii europeni, ministrul a indicat trei direcții esențiale pentru perioada următoare: atragerea banilor din PNRR, accesarea finanțării prin SAFE și continuarea consolidării fiscal-bugetare.

Nazare, discuții la Bruxelles despre deficitul României și fondurile europene

Ministrul Finanțelor participă la Bruxelles la reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), precum și la reuniunea Eurogrup în format inclusiv.

Luni, Alexandru Nazare a avut o întrevedere cu Valdis Dombrovskis, comisarul european responsabil pentru economie și productivitate, implementare și simplificare.

Pe agenda discuțiilor s-au aflat situația finanțelor publice românești, cererile de plată cu numerele 5 și 6 din PNRR, finanțarea prin instrumentul SAFE și dificultățile care trebuie luate în calcul la elaborarea bugetului pentru anul viitor.

Într-un mesaj publicat marți pe Facebook, Nazare a apreciat rezultatul întrevederii și a arătat că discuțiile au vizat inclusiv capacitatea României de a respecta ținta de deficit stabilită pentru acest an.

„Discuţia a fost una constructivă, inclusiv în ceea ce priveşte credibilitatea încadrării României în ţinta de deficit programată pentru acest an”, a transmis ministrul.

Acesta a subliniat că progresele înregistrate în reducerea dezechilibrelor bugetare trebuie continuate prin disciplină financiară și printr-o administrare atentă a riscurilor din ultimele luni ale anului.

Banii din PNRR, esențiali pentru investiții și ținta de deficit

Alexandru Nazare a atras atenția că încasarea finanțărilor europene din PNRR reprezintă o condiție importantă atât pentru susținerea investițiilor, cât și pentru respectarea angajamentelor bugetare.

În următoarele săptămâni, autoritățile române trebuie să se concentreze asupra finalizării evaluării cererilor de plată 5 și 6, astfel încât România să poată obține întreaga finanțare disponibilă.

Ministrul a explicat că statul a alocat deja sume importante din bugetul național pentru proiectele incluse în PNRR, inclusiv pentru cheltuieli care au fost efectuate.

„România a mobilizat resurse bugetare foarte importante pentru investiţiile din PNRR, inclusiv pentru plăţi deja efectuate. În contrapartidă, trebuie să asigurăm încasarea fondurilor europene programate, în baza îndeplinirii şi validării jaloanelor şi ţintelor asumate”, a precizat Nazare.

Potrivit acestuia, există o legătură directă între realizarea reformelor asumate, accesarea banilor europeni și menținerea echilibrului bugetar.

Orice sumă care nu este rambursată de Uniunea Europeană, în condițiile în care statul a suportat deja cheltuielile, pune o presiune suplimentară asupra bugetului și crește necesarul de finanțare.

„De aceea, este esenţială mobilizarea tuturor ministerelor şi instituţiilor responsabile, în sprijinul demersurilor coordonate de colegii de la MIPE. Răspunsurile la solicitările de clarificare ale Comisiei Europene trebuie să fie complete, documentate şi transmise la timp”, a avertizat ministrul Finanțelor.

Nazare a subliniat că obiectivul autorităților nu trebuie să se limiteze la absorbția fondurilor europene, ci să urmărească și protejarea investițiilor publice, fără abandonarea angajamentelor privind reducerea deficitului.

România ar putea primi 1,2 miliarde de euro prin SAFE până la sfârșitul anului

O altă temă abordată în discuția cu Valdis Dombrovskis a fost prima cerere de plată depusă de România în cadrul instrumentului european SAFE, în valoare de aproximativ 1,2 miliarde de euro.

Ministrul Finanțelor consideră că există șanse realiste ca acești bani să fie încasați până la finalul anului, dacă procedurile de evaluare și aprobare vor fi încheiate.

„Am abordat cu comisarul Dombrovskis stadiul primei cereri de plată transmisă de România în cadrul instrumentului SAFE, precum şi perspectiva disponibilizării acestor resurse până la sfârşitul anului. Din dialogul avut, această perspectivă este realistă, sub rezerva finalizării etapelor de evaluare şi aprobare”, a transmis Alexandru Nazare.

Ministrul a explicat că SAFE oferă României posibilitatea de a finanța proiecte strategice în domeniul apărării, infrastructurii și capacităților industriale, prin împrumuturi europene acordate în condiții avantajoase.

Totodată, acesta a insistat asupra necesității de a corela calendarul investițiilor și al plăților cu momentul în care finanțarea europeană va deveni efectiv disponibilă.

O asemenea planificare ar permite reducerea presiunii asupra împrumuturilor contractate de pe piețe și ar oferi mai multă predictibilitate programelor de investiții.

Bugetul pe 2027, între pensii, salarii și cheltuielile pentru apărare

Alexandru Nazare a avertizat că elaborarea bugetului pentru anul viitor va presupune gestionarea simultană a mai multor presiuni financiare.

Printre acestea se numără menținerea investițiilor publice, asigurarea finanțării serviciilor publice, evoluția cheltuielilor salariale și a pensiilor, dar și creșterea sumelor necesare pentru apărare și implementarea programelor SAFE.

„Trebuie să acomodăm simultan mai multe presiuni: necesitatea menţinerii unui nivel ridicat al investiţiilor publice, costurile de funcţionare şi finanţare a serviciilor publice, evoluţia cheltuielilor de personal şi a pensiilor, precum şi creşterea necesarului de finanţare pentru apărare şi implementarea programelor SAFE”, a explicat ministrul Finanțelor.

Un alt element care complică planificarea bugetară este schimbarea structurii finanțărilor europene odată cu încheierea PNRR.

Potrivit lui Nazare, România trebuie să identifice resursele necesare pentru continuarea investițiilor care depășesc perioada de implementare a acestui program.

Ministrul a transmis că bugetul nu poate fi construit prin simpla acceptare și însumare a solicitărilor de cheltuieli venite din partea instituțiilor.

„Nu putem construi bugetul pentru 2027 prin simpla însumare a solicitărilor de cheltuieli. Avem nevoie de o evaluare realistă a veniturilor, a obligaţiilor existente şi a spaţiului fiscal disponibil, dar şi de decizii privind prioritizarea cheltuielilor şi măsurile care trebuie adoptate înainte de aprobarea bugetului”, a subliniat Alexandru Nazare.

Deciziile privind salariile și pensiile trebuie luate înainte de aprobarea bugetului

În acest context, ministrul Finanțelor consideră necesară finalizarea din timp a discuțiilor privind cheltuielile de personal, politica salarială și pensiile.

Scopul este ca deciziile să fie integrate într-un cadru bugetar predictibil, care să poată fi susținut pe termen lung.

În același timp, majorarea cheltuielilor pentru apărare și utilizarea finanțării prin SAFE trebuie incluse într-o planificare multianuală riguroasă.

Aceasta trebuie să țină cont de calendarul proiectelor, de momentul efectuării plăților și de impactul asupra deficitului bugetar, datoriei publice și necesarului de finanțare.

Nazare: Reducerea deficitului nu trebuie să sacrifice investițiile

Ministrul Finanțelor a insistat că România trebuie să continue procesul de consolidare fiscală, fără să renunțe la investițiile care susțin dezvoltarea economică și fără să compromită finanțarea serviciilor publice esențiale.

„Obiectivul este să continuăm reducerea deficitului fără să sacrificăm investiţiile care susţin dezvoltarea economică şi fără să afectăm sustenabilitatea finanţării serviciilor publice esenţiale”, a declarat Alexandru Nazare.

Potrivit acestuia, atingerea acestui obiectiv presupune nu doar disciplină bugetară, ci și reforme, stabilirea unor priorități și utilizarea mai eficientă a banilor publici.

Ministrul a subliniat că România trebuie să își păstreze credibilitatea în fața partenerilor europeni, a investitorilor și a agențiilor de rating.

Continuarea reducerii deficitului este, în opinia sa, esențială pentru protejarea ratingului de țară, menținerea accesului la finanțare și crearea condițiilor pentru diminuarea costurilor de împrumut, atât pentru stat, cât și pentru economia privată.

„Consecvenţa în reducerea deficitului este fundamentală pentru protejarea ratingului de ţară, menţinerea accesului la finanţare şi crearea condiţiilor pentru reducerea costurilor de împrumut ale statului şi ale economiei private”, a explicat Nazare.

În finalul mesajului său, ministrul Finanțelor a transmis că România are nevoie de un buget care să răspundă dificultăților economice reale, fără să producă noi dezechilibre.

„România are nevoie de un buget pentru 2027 care să răspundă presiunilor reale, dar care să nu creeze noi dezechilibre. Un buget al responsabilităţii, al investiţiilor şi al continuării consolidării fiscal-bugetare. Acesta este angajamentul pe care îl susţinem în dialogul cu partenerii europeni şi pe care trebuie să îl transpunem în deciziile bugetare din perioada următoare”, a conchis Alexandru Nazare.